Oamenii de știință care analizează efectele meteorologice ale schimbărilor climatice au analizat de obicei creșterea condițiilor meteorologice severe și a uraganelor. Acum, ei studiază o altă consecință a încălzirii globale care va avea ramificații economice semnificative: seceta. Ei vor să creeze o nouă modalitate de a prezice secetele.
Cercetătorii de la Laboratorul Național Argonne al Departamentului de Energie al SUA (DOE) au dezvoltat o nouă modalitate de a prezice secetele în mai multe regiuni diferite ale Statelor Unite pentru restul secolului.
Folosind această metodă, bazată pe modele climatice regionale foarte detaliate, ei au descoperit că secetele ar putea fi exacerbate de încălzirea globală. Această constatare este probabilă mai ales în regiuni precum Vestul Mijlociu, Nord-Vestul Statelor Unite și Valea Centrală a Californiei.
„Agravarea prognozată a secetelor ca urmare a încălzirii globale va avea probabil consecințe semnificative în ceea ce privește pierderea recoltelor, incendiile și cererea de resurse de apă”, a declarat Rao Kotamarthi, autor al noului studiu.
Privind previziunile viitoare ale secetelor de-a lungul restului secolului, cercetătorii cred că noua tehnică îi poate ajuta să înțeleagă evenimentele de „secetă rapidă” care au o perioadă de debut rapidă care ar putea fi de doar câteva săptămâni, scrie Phys.org.
„Secetele rapide, după cum sugerează și numele lor, au loc foarte repede. În timp ce secetele convenționale sunt legate de o lipsă prelungită a precipitațiilor, secetele rapide apar din cauza temperaturilor ridicate și a ratelor de evaporare extrem de ridicate”, a spus Kotamarthi.
Spre deosebire de uragane, care au o scară de clasificare riguroasă, oamenii de știință folosesc diverse metodologii pentru a clasifica secetele. Acestea variază de la rapoarte de la fermieri la deficitele de precipitații observate și până la evaluarea regiunilor care se confruntă cu secetă.
În unele regiuni ale țării care se confruntă de obicei cu precipitații destul de scăzute, cum ar fi sud-vestul SUA, lipsa precipitațiilor poate să nu fie suficientă pentru a reprezenta în mod adecvat impactul unei secete, a spus Kotamarthi.
În loc să folosească deficitul de precipitații pentru a identifica seceta, cercetătorii au apelat la o nouă măsurătoare, numită deficit de presiune a vaporilor sau VPD. VPD este calculat pe baza unei combinații de temperatură și umiditate relativă și constă în diferența dintre câți vapori de apă poate reține aerul atunci când este saturat și cantitatea totală de vapori de apă disponibilă.
„O perioadă prelungită de VPD mai mare decât media poate însemna că are loc o secetă. Ne uităm la secetă în mod diferit, ocolind precipitațiile cu totul, pentru a ne uita în primul rând la efectul temperaturii și al schimbărilor viitoare de temperatură asupra secetei”, a declarat Brandi Gamelin.
Deoarece cantitatea de apă pe care o poate reține aerul depinde de temperatura sa, aerul mai cald are de obicei un VPD mai mare decât aerul mai rece.
„Aerul rece reține mai puțină umiditate decât aerul cald, așa că, cu cât temperatura aerului este mai mare, cu atât poate reține mai mulți vapori de apă, ceea ce poate trage umezeala din suprafață, uscând-o”, a spus Gamelin.
Potrivit lui Gamelin, valorile pozitive ale indicelui de secetă VPD standardizat (SVDI) creat de Argonne reprezintă condiții de uscare.
Deoarece indicii actuali de monitorizare a secetei se bazează pe date săptămânale sau lunare, ei reprezintă de obicei indicatori întârziați ai secetelor reale. Deoarece SVDI folosește date zilnice, este util în identificarea secetelor rapide care au loc într-o perioadă mai scurtă de timp, a spus Gamelin.
O lucrare bazată pe studiu a apărut în Scientific Reports.
Vă recomandăm să citiți și:
O hartă ne dezvăluie unde putem găsi apă pe Marte
Cheia pentru a construi orașele viitorului, ascunsă pe Marte și Lună
Plantele care preferă orașul în detrimentul fermelor i-au surprins pe cercetători
Cel mai popular erbicid din lume provoacă convulsii dramatice