Maimuțele capucin din specia Sapajus cay au un risc mai mare de dispariție decât au realizat anterior oamenii de știință; noua realitate a rezultat în urma cercetărilor Universității din Aberdeen, Scoția, și ale Fundației Para La Tierra, din Paraguay.
Publicat în Ecological Solutions and Evidence, studiul realizat de dr. Rebecca Smith solicită reevaluarea națională a Listei roșii a speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) pentru maimuțe. Studiul este, de asemenea, primul al cărui rezumat urmează să fie publicat în guaraní, una dintre limbile oficiale ale Paraguayului.
Dr. Smith și-a realizat doctoratul la Universitatea din Aberdeen în timp ce lucra pentru un ONG (Fundación Para La Tierra) din Paraguay. În Paraguay, pierderea drastică din ultimii 60 de ani a pădurilor nu a avut loc prin degradarea treptată și fragmentarea pădurilor intacte, ci mai degrabă prin tăierea la scară largă și transformarea completă în terenuri agricole.
Dr. Smith implementează acum un program de reîmpădurire agrosilvică cu comunitățile cu care a lucrat în ultimii cinci ani pentru a încerca să combată tendințele masive de defrișare din regiune cu o soluție care poate aduce beneficii atât pentru maimuțele capucin, cât și pentru oamenii din zonă.
Cercetătoarea spune că „această cercetare a oferit primele informații detaliate despre ecologia acestei specii în Paraguay. Înțelegerea nevoilor sale ecologice ne-a permis să dezvoltăm un plan de acțiune de conservare pentru Pădurea Atlantică din Paraguay (folosind capucinul ca specie emblematică) care va avea beneficii pentru pădure, pentru animalele sălbatice, dar și pentru oamenii care locuiesc în zonă”.
Cercetarea a fost efectuată în Pădurea Atlantică Paraguayană Upper Paraná (BAAPA), unul dintre habitatele terestre cele mai amenințate cu dispariția din lume, cu peste 90% din acoperirea sa inițială pierdută din cauza agriculturii industriale.
Cercetarea sugerează că combinarea unui coridor de copaci nativi cu yerba mate (o plantă nativă din Pădurea Atlantică din care se produce un ceai foarte popular în America de Sud) cultivată la umbră și cu plantații de pin de mlaștină ar crea mai mult habitat pentru capucinul cu glugă și alte animale sălbatice, contribuind în același timp la atenuarea sărăciei din zonă și a presiunii pe care aceasta o provoacă asupra resurselor naturale ale pădurii.
Dr. Smith a adăugat că „s-au uitat la caracteristicile microhabitatului detectate de la distanță care au fost asociate cu adecvarea habitatului în pădurile care au experimentat diferite niveluri de degradare pentru a determina modul în care distribuția capucinilor cu glugă este asociată cu aceste caracteristici în fragmentele din Pădurea Atlantică”.
„O trăsătură de habitat detectată de la distanță numită ‘umezeală’, o măsură a umidității solului și a închiderii coroanelor copacilor, s-a dovedit a fi cel mai important factor al prezenței capucinilor atât în zonele foarte degradate (Rancho Laguna Blanca) cât și în cele neperturbate (Nueva Gambach)”, spune cercetătoarea.
„Capucinii au arătat o preferință pentru pădurile mai mature, pădurile dominate de bambus și pădurile inundate (care au experimentat puține tăieri selective în trecut)”, a continuat ea.
„În timp ce capucinul cu glugă este o specie adaptabilă, nivelul extrem de pierdere completă a pădurilor din Paraguay poate reprezenta o amenințare pentru supraviețuirea lui pe termen lung, deoarece fragmentele de pădure sunt probabil deconectate pentru specie”, spune dr. Smith.
„Presiunea din ce în ce mai mare asupra pădurii rămase din Paraguay dată de exploatarea forestieră ilegală, de plantațiile de marijuana, de producția de cărbune și de așezările ilegale poate duce la o creștere a fragmentelor degradate acolo unde există prea puțină pădure într-o stare suficient de matură pentru a susține populații viabile de capucini”, spunea ea.
„Deși această specie este în prezent clasificată drept neamenințată cu dispariția la nivel național și global, dependența ei de pădure într-o zonă în care pădurile sunt tăiate pentru a face loc câmpurilor de soia înseamnă că acest statut trebuie reevaluat”, spune dr. Smith.
„Acest lucru demonstrează că, deși un speciile pot părea că se descurcă bine (se crede că acest capucin este comun, adaptabil și răspândit), pot exista consecințe nevăzute ale pierderii și degradării pădurilor asupra capacității lor de a supraviețui pe termen lung”, a declarat cercetătoarea, potrivit Phys.org.
Vă recomandăm să citiți și:
Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit
Copacii din pădurile tropicale au început să moară mai repede încă din 1980
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
O specie de șarpe foarte colorată a fost descoperită în Paraguay