Pădurile de mangrove, unele dintre cele mai importante ecosisteme ale lumii, afectate de schimbările climatice
Pădurile de mangrove joacă un rol vital în sănătatea planetei noastre. Copacii și arbuștii absorb o cantitate substanțială de emisii de gaze cu efect de seră, ajută la protejarea comunităților de creșterea nivelului mării și acționează ca pepiniere pentru pești.
Aceste păduri de coastă sunt al doilea cel mai bogat ecosistem în carbon din lume, putând stoca peste 1.000 de tone de carbon într-un singur hectar – cam de dimensiunea unui teren de fotbal. Acest lucru este posibil prin captarea elementului chimic din aer și depozitarea acestuia în frunze, ramuri, trunchiuri și rădăcini, indică Eurek Alert.
Dar, în ciuda eforturilor de mediu pentru a preveni pierderea acestor ecosisteme importante, ele sunt încă în pericol. Un nou studiu, realizat de Universitatea din Portsmouth și facilitat de organizația de cercetare Operațiunea Wallacea, a dezvăluit modul în care carbonul stocat din atmosferă în resturile lemnoase mari este procesat de organisme. Descoperirile sugerează că schimbările climatice pot avea un impact semnificativ asupra acestui sistem de „carbon albastru”.
Cel mai bogat ecosistem în carbon
Oamenii de știință de la Universitatea din Portsmouth au analizat resturi lemnoase mari din patru păduri de mangrove din Parcul Național Wakatobi, Indonezia. Fiecare zonă de studiu a avut până la 8 secțiuni – fiecare dezvăluind propriul mod de procesare a carbonului.
În partea superioară a ecosistemului, mai aproape de pământ, echipa a descoperit că organismele găsite de obicei în pădurile tropicale descompun lemnul căzut. Acestea includ ciuperci, larve de gândaci și termite. Mai departe spre ocean, apare o degradare mai rapidă de scoici asemănătoare viermilor cu coji de carbonat de calciu, cunoscuți sub numele de viermi de navă.
Două consecințe ale schimbărilor climatice pot afecta procesul delicat de degradare cu carbon fix în pădurea de mangrove. Prima este creșterea nivelului mării, deoarece ciclul carbonului este condus de elevația mareelor. Al doilea este o creștere a acidității oceanului cauzată de creșterea dioxidului de carbon în atmosferă, care poate dizolva cochiliile organismelor marine care degradează lemnul din cursurile inferioare.
Studiul arată un echilibru sensibil
Autorul principal al studiului, dr. Ian Hendy de la Școala de Științe Biologice a Universității din Portsmouth, a declarat: „Aceste date evidențiază echilibrul delicat dintre organismele care biodegradează lemnul și lemnul de mangrove căzut. Pădurea de mangrove sunt esențiale pentru atenuarea schimbărilor climatice, iar modificările aduse defalcării lemnului căzut în păduri vor schimba ciclurile supraterane ale carbonului, ceea ce poate avea un efect asupra depozitelor de carbon din mangrove”.
Proiecte de consolidare
Dr. Hendy și echipa sa își setează acum obiectivul de a participa la restaurarea la scară largă a pădurilor de mangrove din Mexic. Inițiativa comună pentru biodiversitate rePLANET lucrează exclusiv cu un grup de oameni de știință de la Portsmouth, Brighton, Singapore și CINESTAV pentru a finanța o serie de proiecte de doctorat care examinează abordările inovatoare adoptate pentru a conserva și proteja pădurile.
„Scopul echipei acum este să folosească rezultatele acestui studiu pentru a ghida restaurarea la scară largă a pădurilor de mangrove de pe tot globul”, a adăugat coautorul studiului, dr. Simon Cragg de la Universitatea din Portsmouth.
Vă mai recomandăm și:
Un dinozaur „cu față de bulldog” descoperit recent era ca un T. Rex pe steroizi
Cea mai mare bacterie descoperită vreodată îi uimește pe oamenii de știință. Ce dimensiuni are?
Dezastrul ecologic din Mauritius s-a amplificat. Nava din care se scurgea petrol s-a rupt în două