Urina umană a fost folosită ca îngrășământ pe culturile din Niger. Ce rezultate a avut experimentul?
În zilele noastre, urinarea pe plantele alimentare poate fi considerată un instrument de grădinărit scârbos și ciudat, în ciuda faptului că a fost dovedit de mii de ani că îngrășământul din urină umană este benefic.
Dar caracterul nostru modern a făcut ca grădinarii și fermierii deopotrivă să recurgă la îngrășăminte scumpe pentru a le oferi culturilor nutrienții atât de necesari care se găsesc gratuit în urină.
Cu toate acestea, unii dintre fermierii care au cea mai mare nevoie de acești nutrienți suplimentari adesea nu au acces la îngrășăminte. Mulți fermieri, precum cei din regiunile îndepărtate ale Republicii Niger, se confruntă cu epuizarea nutrienților din sol, pe lângă condițiile meteorologice mai dure; din această cauză, ei se chinuie să producă culturi, scrie Science Alert.
Îngrășământul din urină umană revine la modă
Așa că o echipă condusă de cercetătoarea Hannatou Moussa, de la Institutul Național de Cercetare Agricolă din Niger, a studiat reînvierea acestei practici străvechi, care este folosită în anumite părți ale Asiei, de a folosi urina ca îngrășământ, cu unele adaptări moderne, desigur, cum ar fi igienizarea ei pentru a-i menține pe utilizatori în siguranță.
Un grup de femei din Niger s-a oferit voluntar pentru a o ajuta pe Moussa și pe colegii ei să testeze îngrășământul din urină umană. În aceste teritorii dure ale Africii sub-sahariane, femeile contribuie cu o pondere mai mare a forței de muncă pentru producția de alimente decât bărbații, dar nu dețin controlul asupra pământului sau resurselor și nici acces facil la informații.
Aceste femei ajung adesea pe câmpurile cele mai sărace în nutrienți, pe care cultivă o cereală regională de bază, meiul perlat (Cenchrus americanus).
Adaptări cultural-sociale
Pentru început, femeile au denumit produsul „Oga”, care se traduce prin „șef” în limba igbo. Acest lucru a fost făcut pentru a ajuta la estomparea barierelor sociale, religioase și culturale și pentru deschiderea discuțiilor despre utilizarea urinei umane.
Voluntarele au fost împărțite în două grupuri: primul grup a continuat să folosească metodele tradiționale de agricultură, în timp ce al doilea a aplicat Oga, cu și fără gunoi de grajd, pe parcele experimentale, după ce a primit instruire despre cum să-l folosească în siguranță.
De ce este mai bun îngrășământul din urină umană?
Fabricarea îngrășămintelor industriale implică, de obicei, exploatarea intensivă a minereurilor care conțin fosfor și potasiu. Arderea gazelor naturale la temperaturi înalte sechestrează azotul atât de necesar din aerul pe care îl respirăm într-una dintre cele mai intense reacții chimice de producere a CO2. Printre multe alte lucruri, plantele folosesc toate aceste trei elemente pentru fotosinteză.
Însă urina noastră este plină de fosfor, potasiu și azot aflate deja într-o formă ușor de accesat.
În plus, în comparație cu excrementele noastre, urina este relativ sterilă atunci când părăsește corpul, datorită amoniacului pe care îl conține. Simpla depozitare pasivă a recipientelor la temperaturi între 22 și 24 °C timp de 2-3 luni este suficientă pentru a distruge agenții patogeni rămași care ar putea rezista perioade lungi de timp în lichidul acid.
Cum a decurs experimentul?
Femeile au fost instruite cu privire la acest proces de igienizare și cum să dilueze Oga pentru utilizare. În primii câțiva ani, ele au aplicat Oga în combinație cu gunoi de grajd și, văzând că acest lucru a avut succes, au avut suficient curaj pentru a încerca folosirea exclusivă de Oga.
Pe parcursul a trei ani (din 2014 până în 2016) și a 681 de încercări, femeile care au folosit îngrășământul din urină umană au înregistrat o creștere medie de 30% a randamentului de mei perlat. Diferența a fost atât de clară încât multe alte femei din zonă au început să folosească Oga.
„Oga este o opțiune de îngrășământ cu aport financiar scăzut, cu risc scăzut, gata pentru diseminare în locurile nisipoase din Sahel cu un nivel scăzut de producție de mei perlat”, au scris cercetătorii în lucrarea lor.
Dacă am folosi acest produs și în țările industrializate, nu numai că ar putea crește randamentul culturilor și ar putea reduce resursele intensive de combustibili fosili necesare pentru a le crește, dar ar putea face și ca sistemele de salubritate să fie mai durabile.
Un trend global
Grupuri din Suedia, SUA și Australia studiază, de asemenea, utilizarea la scară largă a îngrășămintelor pe bază de urină.
„Milioane și milioane de dolari sunt cheltuite în fiecare an în încercarea de a trata deșeurile pe criterii acceptabile de azot și fosfor înainte ca acestea să ajungă în apele receptoare ”, a declarat Cara Beal, cercetător în domeniul sănătății mediului de la Universitatea Griffith, din Australia.
„Dar dacă putem închide această buclă de nutrienți, rezultatul ar putea fi vizibil în ceea ce privește durabilitatea și economia circulară și ar putea duce la o îngrijire un pic mai bună a planetei noastre”, a adăugat ea.
La doi ani după experimentul din Niger, mai mult de o mie de femei fermier au început să folosească Oga pentru a-și fertiliza recoltele.
Această cercetare a fost publicată în Agronomy for Sustainable Development.
Vă recomandăm să citiți și:
Un nou studiu dezvăluie modul în care animalele văd. În ce culori percep lumea?
Cum se formează speciile? Povestea încâlcită dintre ursul polar și ursul brun
Reducerea poluării aerului ne-ar putea ajuta să hrănim mai ușor omenirea