Oamenii de știință au descoperit ce-l ucide pe cel mai mare pește din lume

Peste 80% din comerțul internațional este transportat pe mare. O mare parte din ceea ce folosim și consumăm zilnic a fost sau va fi transportat pe vase uriașe care brăzdează oceanul global și-l ucid pe cel mai mare pește din lume.

Cursurile pe care le urmează aceste nave cu containere sunt rute fixe de transport cunoscute sub numele de autostrăzi maritime, care nu se deosebesc de autostrăzile de pe uscat. Aceste autostrăzi, pe care navele călătoresc înainte și înapoi, leagă porturi îndepărtate, adesea de pe părți opuse ale oceanelor.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Autostrăzile marine pot, de asemenea, să traverseze mișcările și rutele de migrație ale animalelor marine. Balenele și rechinii uriași care se hrănesc cu plancton sunt deosebit de vulnerabili la a fi loviți și uciși de nave mari deoarece își petrec perioade lungi de timp aproape de suprafață.

Un nou studiu a constatat că această amenințare poate fi o cauză mai mare de deces pentru cel mai mare pește din lume, rechinul-balenă, decât ne-am fi gândit anterior.

Cel mai mare pește e ucis de cele mai mari nave

Potrivit Science Alert, rechinii-balenă pot atinge lungimi de până la 20 de metri. În ciuda aspectului lor robust, numărul lor a scăzut cu peste 50% în ultimii 75 de ani. În 2016, au fost adăugați pe lista tot mai mare a speciilor de rechini pe cale de dispariție.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte specii de rechini care cutreieră oceanul, capturile intenționate sau accidentale făcute de flotele de pescuit industrial nu sunt considerate a fi o cauză principală a declinului rechinilor-balenă.

Acest lucru se datorează faptului că marile pescării de rechini-balenă au fost închise, iar specia a fost protejată prin interdicții comerciale internaționale începând din 2003. În schimb, mai multe elemente indică faptul că transportul maritim este o cauză principală, dar ascunsă, de deces.

Rechinii-balenă își petrec mult timp navigând chiar sub suprafața oceanului, hrănindu-se adesea cu animale microscopice numite zooplancton, care îi pot pune în calea directă a unei nave.

Dacă o navă mare lovește un rechin-balenă, probabil că rechinul are șanse mici de supraviețuire. Adesea, nu există nicio urmă a acestor evenimente, deoarece, dacă are loc o coliziune fatală, corpul se scufundă, deoarece rechinii-balenă au evoluat din rechinii mai mici, care locuiesc pe fund și și-au păstrat flotabilitatea negativă.

Acest lucru face dificilă detectarea și înregistrarea coliziunilor. Până acum, singurele dovezi disponibile erau un set rar de relatări ale martorilor oculari, rapoarte de știri și întâlniri cu rechini răniți în urma coliziunilor cu nave mai mici.

Rechinii-balenă au fost urmăriți prin satelit

Cercetătorii și-au propus să descopere morțile ascunse ale rechinilor-balenă prin reunirea unei echipe internaționale de peste 60 de oameni de știință din 18 țări.

Satelitul Global Shark Movement Project a urmărit aproape 350 de rechini-balenă, cu ajutorul unonr etichete electronice, cartografiind pozițiile lor de-a lungul tuturor oceanelor majore cu detalii fără precedent. Acest lucru a revelat regiunile cele mai dens ocupate, care se aflau adesea în zonele de coastă unde se știe că se adună specia.

Aceste mișcări au fost comparate cu un sistem obligatoriu de urmărire a navelor, care a fost dezvoltat inițial pentru a preveni ciocnirea navelor între ele. Acest lucru i-a ajutat pe cercetători să urmărească flotele globale de nave de marfă, petroliere, de pasageri și de pescuit, adică tipurile de nave mari (mai grele de 300 de tone) capabile să lovească și să omoare un rechin-balenă.

S-a descoperit că 92% din spațiul orizontal ocupat de rechinii-balenă și aproape 50% din straturile lor de adâncime se suprapun cu activitățile acestor flote.

Apoi au fost dezvoltate modele de ultimă generație pentru a identifica riscul de coliziune în aceste zone suprapuse și s-a constatat că Golful Mexic, Golful Arabiei și Marea Roșie prezintă cel mai mare risc pentru rechinii-balenă.

Aceste regiuni găzduiesc unele dintre cele mai aglomerate porturi și pasaje maritime din lume și, deoarece nivelurile estimate de risc sunt corelate cu coliziunile fatale cunoscute aici, ele par a fi unele dintre cele mai periculoase locuri din lume pentru cel mai mare pește.

Traseele navelor se suprapun cu ale rechinilor

În zonele cu risc ridicat, rechinii-balenă traversau în mod regulat traseele navelor și treceau aproape de nave care călătoreau de aproximativ 10 ori mai repede decât înotau ei.

Acest lucru le dă rechinilor foarte puțin timp să răspundă la o navă care se apropie, iar aceste întâlniri la distanță apropiată s-ar putea să aibă loc mai des decât avem capacitatea de a monitoriza, putându-se termina cu lovituri fatale.

În mod alarmant, transmisiile de etichete de rechin-balenă s-au încheiat mai des pe căile de transport aglomerate decât se așteptau oamenii de știință. Chiar și după ce au luat în considerare defecțiunile tehnice aleatorii ale emițătoarelor, s-a constatat că 24% dintre etichete au încetat să transmită pe căile de transport aglomerate, cel mai probabil din cauza rechinilor-balenă care au fost loviți letal și s-au scufundat pe fundul oceanului.

Este posibil să se fi înregistrat chiar și rechini-balenă care au murit din cauza coliziunilor. Unele dintre etichete înregistrează adâncimea, precum și locația, și au arătat rechinii care se deplasează pe căile de navigație, dar apoi se scufundă încet pe fundul mării la sute de metri mai jos, un indicator clar al unei lovitururi letale de navă.

Cum am putea salva cel mai mare pește, dar și pe alții?

Amenințarea substanțială la adresa rechinilor-balenă descoperită de acest studiu constituie un argument puternic pentru măsuri urgente de protecție. În prezent, nu există reglementări internaționale care să protejeze rechinii-balenă de coliziunile navelor. În lumina acestui studiul, această specie se confruntă cu un viitor incert dacă nu se iau măsuri în curând.

Ca prim pas pentru a aborda această criză, Organizația Maritimă Internațională (IMO) ar putea dezvolta un program global de raportare care să consolideze înregistrările privind coliziunile nave-faună sălbatică pentru rechinii-balenă și alte specii amenințate.

O astfel de rețea ar ajuta autoritățile regionale să pună în aplicare măsuri de protecție, oferind dovezi ale locului în care au loc coliziunile.

Inițiativele de reducere a riscului de lovire a navelor ar putea emula măsuri de protejare a balenelor de coliziuni, cum ar fi reglementările IMO care le impun navelor să încetinească sau să navigheze cu mai multă atenție. Acest studiu poate ajuta prin identificarea zonelor cu risc ridicat în care aceste măsuri ar putea fi testate.

Acțiunea rapidă poate fi singura modalitate de a preveni ca rechinii-balenă să se îndrepte și mai mult spre dispariție.

Studiul a fost publicat în PNAS.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care este cel mai mic ocean din lume?

Carbonul și schimbările climatice într-o lume străveche a ghețarilor. Cum au afectat Pământul?

Test de cultură generală. În ce ocean se află Triunghiul Bermudelor?

Un imens rezervor de apă a fost descoperit îngropat sub gheața din Antarctica