Un nou studiu de la Universitatea Stanford a arătat cum un ingredient comun din crema de protecție solară folosită de cei care vizitează recifele grăbește distrugerea ecosistemelor.
Descoperirile surprinzătoare, publicate pe 6 mai în Science, ar putea ajuta la ghidarea dezvoltării și comercializării unor creme solare eficiente, sigure pentru corali.
„Ar fi o tristă ironie dacă ecoturismul menit să protejeze recifele de corali ar exacerba de fapt declinul acestora. Speranța mea este că cercetările noastre vor ajuta la dezvoltarea unor creme de protecție solară sigure pentru corali”, a spus autorul principal al studiului, Djordje Vuckovic, doctorand în inginerie civilă și de mediu.
Până la 6.000 de tone de cremă cu protecție solară (mai mult decât greutatea a 50 de balene albastre) trec prin zonele de recif din SUA în fiecare an, potrivit Serviciului Parcurilor Naționale, scrie Phys.org.
Oamenii de știință știu de ceva timp că oxibenzona, un compus organic care se găsește în multe creme de protecție solară, poate deteriora coralii. Drept urmare, crema de protecție solară cu acest compus a fost interzisă în Insulele Virgine ale SUA și Hawaii, în națiunea insulară Palau și în Bonaire, o municipalitate insulară din Țările de Jos, printre alte locuri.
Cu toate acestea, mecanismele prin care oxibenzona devine dăunătoare au rămas în mare măsură un mister, ceea ce face dificilă asigurarea faptului că componentele de protecție solară propuse ca alternative sunt cu adevărat mai sigure pentru corali.
William Mitch, profesor de inginerie civilă și de mediu la Stanford, a devenit interesat de această problemă în urmă cu câțiva ani, când a auzit despre interdicția introdusă atunci de Hawaii. Cu finanțare de la Institutul Stanford Woods pentru Mediu, el și John Pringle, profesor de genetică la Școala de Medicină din Stanford, au început să lucreze pentru a caracteriza mecanismele chimice și biologice prin care oxibenzona le provoacă daune coralilor.
În noul lor studiu, Mitch, Pringle, Vuckovic și alți cercetători de la Stanford au folosit anemone ca surogate pentru corali, cu care este mai greu de realizat experimente, precum și corali-ciuperci. Expuse la oxibenzonă în apă de mare artificială sub un soare simulat, toate anemonele au murit în 17 zile, în timp ce anemonele expuse la oxibenzonă în absența luminii solare simulate au rămas vii.
„A fost ciudat să vedem că oxibenzona face ca lumina soarelui să fie toxică pentru corali, opusul a ceea ce ar trebui să facă. Compusul este bun la absorbția luminii în banda de undă pe care am testat-o, motiv pentru care este atât de comun în crema de protecție solară”, a spus Mitch.
După absorbția luminii ultraviolete, oxibenzona este concepută pentru a disipa energia luminii sub formă de căldură, prevenind arsurile solare. Anemonele și coralii, totuși, au metabolizat oxibenzona în așa fel încât substanța rezultată a format radicali dăunători atunci când acestea sunt expuse la lumina soarelui.
Pe lângă această vulnerabilitate, cercetătorii au găsit dovezi pentru un mecanism de apărare a coralilor. Algele simbiotice din corali păreau să-și protejeze gazdele prin sechestrarea în ele însele a toxinelor pe care le produc coralii din oxibenzonă.
Pe măsură ce apele oceanului se încălzesc, coralii stresați își expulzează algele partenere, expunând scheletele de corali albe ca osul. Astfel, pe lângă faptul că sunt mai vulnerabili la boli și la șocurile de mediu, astfel de corali „albiți” sunt mai vulnerabili la distrugerea cauzată de oxibenzonă fără alge care să îi protejeze.
Oxibenzona ar putea să nu fie singurul ingredient de protecție solară îngrijorător, avertizează cercetătorii. Aceleași căi metabolice care par să transforme oxibenzona într-o toxină puternică pentru corali pot face ceva similar cu alte ingrediente obișnuite de protecție solară, dintre care multe au structuri chimice similare și astfel ar putea forma metaboliți fototoxici similari.
Multe creme de protecție solară comercializate ca sigure pentru corali se bazează pe metale, cum ar fi zincul și titanul, mai degrabă decât pe compuși organici, cum ar fi oxibenzona. Deși aceste creme de protecție solară sunt fundamental diferite în ceea ce privește modul în care funcționează, nu este clar dacă sunt de fapt mai sigure pentru corali, potrivit cercetătorilor, care intenționează să investigheze în continuare problema.
„În știința mediului, ca și în medicină, o înțelegere solidă a mecanismelor de bază ar trebui să ofere cele mai bune îndrumări pentru dezvoltarea soluțiilor practice”, a spus Pringle.
„Studiul nostru ilustrează, de asemenea, puterea enormă a colaborărilor dintre oameni de știință cu medii și expertiză foarte diferite”, a spus Mitch.
De asemenea, tot în Science, a fost publicat și un articol de perspectivă care însoțește studiul.
Vă recomandăm să citiți și:
Omenirea rămâne fără nisip. Ar trebui să ne îngrijorăm?
Antarctica, lovită de un val de cutremure fără precedent după ce un vulcan subacvatic s-a trezit
Peste 20% dintre speciile de reptile se află în pericol de dispariție
Paraziții care cauzează boli fatale se agață de materialele plastice și se răspândesc în ocean