O maimuță neidentificată, observată în Borneo, este un hibrid rar între două specii diferite care concurează pentru spațiul forestier, sugerează un nou studiu.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că „maimuța misterioasă” este probabil urmașa unei maimuțe proboscis (Nasalis larvatus) și a unui langur argintiu (Trachypithecus cristatus) – două specii înrudite care împart același habitat.
Restricțiile impuse de Coronavirus i-au împiedicat pe cercetători să investigheze pădurea în care trăiește maimuța, așa că, în schimb, oamenii de știință au analizat fotografii care au început să apară pe rețelele de socializare în 2017.
Maimuța a fost fotografiată inițial ca fiind juvenilă, dar fotografii mai recente, din 2020, arată că animalul este acum o femelă matură și este posibil să aibă un pui al ei.
„Părea să alăpteze un pui”, a declarat co-autorul studiului Nadine Ruppert, primatolog la Universitatea de Științe din Malaezia, pentru Live Science. „Eram cu toții înmărmuriți”.
În timp ce specii diferite nu produc de obicei descendenți viabili dacă se împerechează, speciile foarte apropiate se pot încrucișa ocazional în sălbăticie pentru a crea hibrizi. Cu toate acestea, speciile care se încrucișează între ele sunt, de obicei, similare și aparțin aceluiași grup evolutiv sau gen – nu și maimuțele proboscis și langurii.
Maimuța hibridă a fost observată în apropierea râului Kinabatangan din Borneo, unde arealul maimuțelor proboscis și al langurilor se suprapune. Însă aceste două specii de maimuțe sunt vizibil foarte diferite.
Maimuțele proboscis adulte au fețele rozalii cu nasuri alungite, în timp ce langurii adulți au fețele negre cu nasuri mai scurte și mai plate. Maimuțele proboscis sunt, de asemenea, mai mari.
Un mascul de maimuță proboscis poate crește până la 76 cm lungime și cântărește între 20 și 24 kg. Langurii ajung doar la aproximativ 56 cm lungime și cântăresc în medie 6,6 kg, potrivit New England Primate Conservancy.
Ambele specii trăiesc în grupuri compuse dintr-un mascul dominant și mai multe femele și urmașii acestora. Masculii născuți în aceste grupuri sunt presați să plece odată ajunși la maturitate pentru a înființa grupuri proprii sau pentru a prelua un alt grup. Cu toate acestea, declinul habitatului limitează zonele în care acești masculi care se dispersează pot merge, potrivit lui Ruppert.
„Am concluzionat că maimuțele proboscis masculi se împerechează cu femelele de langur din zonă și că există grupuri mixte în care femelele de maimuță proboscis chiar au grijă de puii de langur”, a spus Ruppert, potrivit LiveScience.
Este posibil ca maimuțele proboscis masculi să se folosească de dimensiunea lor mai mare pentru a înlătura masculii de langur și a prelua grupurile de langur.
Cercetătorii suspectează că „maimuța misterioasă” este urmașul unui mascul de maimuță proboscis și al unei femele de langur, deoarece are caracteristici comune ambelor specii.
Majoritatea hibrizilor născuți din specii diferite sunt sterili și nu pot produce urmași, ceea ce face ca maimuța și puiul ei să fie și mai neobișnuiți.
Este posibil ca ea să fi alăptat – sau să fi avut grijă de puiul unei alte femele – dar fotografiile au arătat că avea sânii umflați, asociați cu lactația, ceea ce indică faptul că puiul era al ei.
Studiul a fost publicat în International Journal of Primatology.
„Vocabularul” maimuțelor, modelat de interacțiunile sociale, la fel ca la oameni
Maimuțele ar putea să învețe prin predare, la fel ca și copiii umani
Cercetătorii au testat dacă maimuțele ar putea scrie Shakespeare. Ce s-a întâmplat?