Impunătoarea cobră regală. Câte specii ale acestui „suveran” există în realitate?
Impunătoarea cobră regală (Ophiophagus hannah) este cel mai mare șarpe veninos al lumii și poate crește până la patru metri lungime.
Ocupă un regat impresionant de-a lungul tropicelor asiatice, întinzându-se din India și până în Indonezia. Cu toate acestea, noile cercetări arată că acest teritoriu mare al cobrei regale nu este ocupat de o singură specie, ci de patru specii diferite ale cobrei regale, precizează Live Science.
Cele patru specii propuse, care urmează să primească o denumire științifică, sunt: descendența Ghatului de Vest din sud-vestul Indiei, descendența indo-chinezească din Indonezia și China de Vest, descendența indo-malaeziană și descendența Insulelor Luzon, din Filipine.
Patru specii diferite ale cobrei regale
„Existența mai multor specii ale cobrei regale este surprinzătoare pentru că arată similar, ocupă habitate asemănătoare și au un comportament apropiat”, spune Kartik Shanker, unul dintre autorii studiului și ecologist la Institutul Indian pentru Știință din Bangalore.
În ciuda similitudinilor existente, cobrele care se găsesc pe acest areal geografic extins prezintă unele diferențieri fizice. De exemplu, cobrele adulte din Thailanda prezintă semne inelare albe murdare pe corpurile lor, în vreme ce cobrele din Filipine câteva inele simple.
Șerpii demonstrează diferențieri regionale și în ceea ce privește comportamentul. Cobra regală este singura specie de șarpe care adună materiale pentru construirea unui cuib în care să depună ouăle, dar acestea din urmă, în funcție de regiune, beneficiază de un tratament diferit.
În unele regiuni, mama pleacă după ce a depus ouăle, în vreme ce în alte regiuni mama poate să prezinte un comportament similar cu o pasăre.
Mai multe diferențe între cele patru specii de cobră regală
Nu doar diferențierile fizice și de comportament separă cele patru specii ale cobrei regale. Cercetătorii trebuie să mai afle și dacă populațiile de cobre regale sunt diferite din punct de vedere genetic. Adunarea unor astfel de date despre cel mai veninos șarpe al lumii a fost o sarcină provocatoare.
Biologul P. Gowri Shankar, autor principal al studiului și expert în specia cobra regală la centrul Kalinga pentru Ecologia Pădurilor Tropicale din Karnatka, India a petrecut mai mulși ani prin pădurile tropicale și jungle pentru a căuta șerpii pe care trebuia să-i captureze pentru studiu.
„Dacă ar fi fost o broască, o țestoasă, lucrurile ar fi mers mult mai ușor”, a spus acesta. „Cu cobra regală lucrurile stau cu totul altfel”. În cele din urmă, echipa a putut aduna destul material genetic pentru a analiza ADN-ul a 62 de specimene de cobră regală găsite în mai multe regiuni.
Cercetătorii au prelevat mostre de la specimene în viață, dar și mostre de țesut muscular de la șerpi morți. Cercetătorii au înregistrat ADN-ul chiar și pentru un muzeu de specimene.
Diversitatea genetică în toată splendoarea ei
La început, oamenii de știință s-au uitat la genele mitocondriale, care sunt moștenite de la mamă, identificând astfel patru descendențe diferite. S-au uitat mai apoi la din ADN-ul nuclear – ADN-ul conținut de fiecare celulă nucleu – în rândurile celor patru candidați. Cercetătorii au descoperit că cele patru descendențe nu erau doar variante regionale ale aceleiași specii, ci separate complet una de cealaltă.
„Suprapunerea diversității genetice cu diversitatea geografică sugerează că speciile au evoluat separat fără nici un schimb de gene”, spune Shankar. „Descoperirile are implicații majore pentru protejarea acestor specii”.
Cobra regală este considerată în prezent ca o specie „vulnerabilă” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, dar separarea grupului în mai multe specii va condiționa o reexaminare a statutului, au mai spus autorii.
Vă mai recomandăm și:
Un șarpe rar a fost găsit într-un stat american pentru a doua oară în 60 de ani
O viperă cu corn, surprinsă într-o pădure de angajații Romsilva. Este un șarpe foarte periculos
Veninul de furnică ar putea oferi un tratament pentru reducerea durerii
Astronomii au detectat semnale nemaivăzute până acum venind din vecinătatea noastră cosmică