Pădurea Amazoniană este în impas din cauza crizei climatice. Ce arată datele?
Pădurea Amazoniană se apropie de un punct critic, arată datele, după care ar putea fi pierdută, ceea ce va avea implicații majore pentru clima și biodiversitatea globală.
Modelele computerizate au indicat anterior că este posibilă o scădere în masă a pădurii, dar noua analiză se bazează pe observațiile din lumea reală, din satelit, din ultimele trei decenii.
O nouă analiză statistică arată că mai mult de 75% din pădurea neatinsă și-a pierdut stabilitatea de la începutul anilor 2000, ceea ce înseamnă că durează mai mult să se recupereze după secete și incendii, notează The Guardian.
Pădurea Amazoniană moare începând cu locurile mai apropiate de activități umane
Cea mai mare pierdere a stabilității se înregistrează în zonele mai apropiate de ferme, drumuri și zone urbane și în regiunile care devin mai uscate, ceea ce sugerează că distrugerea pădurilor și încălzirea globală sunt cauza. Acești factori „s-ar putea să fi împins deja Pădurea Amazoniană aproape de un prag critic al morții pădurilor tropicale”, concluzionează oamenii de știință.
Studiul nu permite o predicție a momentului în care ar putea fi atins acest punct critic. Dar cercetătorii au avertizat că până când va putea fi detectat acest moment, va fi prea târziu pentru a-l opri.
Dincolo de acest punct, pădurea tropicală s-ar transforma în pășune în cel mult câteva decenii, eliberând cantități uriașe de carbon și accelerând în continuare încălzirea globală.
Consecințele schimbărilor climatice
Punctele critice la scară planetară sunt printre cele mai mari temeri ale specialiștilor din domeniul climei, deoarece sunt ireversibile la scara de timp umană. În 2021, aceeași tehnică statistică a scos la iveală semne de avertizare ale colapsului Curentului Golfului și a altor curenți atlantici cheie, cu „o pierdere aproape completă a stabilității în ultimul secol”.
Oprirea acestor curenți ar avea consecințe catastrofale în întreaga lume, perturbând ploile musonice și punând în pericol calotele de gheață antarctice.
Un alt studiu recent a arătat că o parte semnificativă a calotei de gheață a Groenlandei se află în pragul unui punct critic, ceea ce ar duce la o creștere cu 7 metri a nivelului mării în timp.
„Mulți cercetători au teoretizat că ar putea fi atins un punct critic al Pădurii Amazoniene, dar studiul nostru oferă dovezi empirice vitale că ne apropiem de acest prag”, a spus profesorul Niklas Boers, de la Universitatea Tehnică din München, Germania.
„Este îngrijorător să vezi o astfel de pierdere a rezistenței în observații. Pădurea Amazoniană stochează cantități uriașe de carbon care ar putea fi eliberate chiar și în cazul unei distrugeri parțiale”, avertizează profesorul.
Oamenii de știință au spus că moartea Pădurii Amazoniene a avut „implicații profunde la scară globală”. „Amazonul este cu siguranță unul dintre cele mai rapide elemente dintre cele care se apropie de un punct critic”, a adăugat Boers.
Zonele afectate își revin mai greu
Cercetarea, publicată în jurnalul Nature Climate Change, a examinat datele din satelit privind cantitatea de vegetație din peste 6.000 de celule grilă din Amazonul neatins din 1991 până în 2016.
Oamenii de știință au descoperit că, în ultimii 20 de ani, zonele afectate de secetă sau incendii s-au recuperat în mult mai mult timp decât înainte. Acesta este un semn clar al instabilității în creștere, deoarece arată că procesele de restaurare sunt din ce în ce mai slabe.
Zonele mai uscate ale pădurii au pierdut mai multă stabilitate decât cele mai umede. „Acest lucru este alarmant, deoarece modelele IPCC [Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice] proiectează o uscare generală a regiunii Amazonului ca răspuns la încălzirea globală”, a spus Boers.
Zonele mai apropiate de distrugerea umană a pădurii au devenit, de asemenea, mai instabile. Copacii sunt esențiali în producerea ploii, așa că tăierea lor pentru a degaja terenul pentru producția de carne de vită și soia creează un cerc vicios de condiții mai uscate și mai multă pierdere de copaci.
Pădurea Amazoniană emite mai mult dioxid de carbon decât absoarbe
Un alt studiu din 2021, bazat pe date de la sute de zboruri cu avioane mici, a arătat că Pădurea Amazoniană emite acum mai mult dioxid de carbon decât absoarbe, mai ales din cauza incendiilor.
Dar Boers a spus că datele indică faptul că punctul critic nu a fost încă depășit. „Deci există speranță”, a spus el.
„Acest lucru sprijină eforturile de a inversa defrișarea și degradarea Amazonului pentru a-i reda o oarecare rezistență împotriva schimbărilor climatice în curs”, a declarat profesorul Tim Lenton, de la Universitatea Exeter din Marea Britanie, un coautor al studiului.
„Această cercetare adaugă dovezi convingătoare că schimbările climatice reprezintă un risc acum și că aceste efecte severe și ireversibile ar putea deveni realitate. Avem o fereastră îngustă de a lua măsuri urgente”, a spus Chris Jones, de la Met Office Hadley Center din Marea Britanie, care nu face parte din echipa de studiu.
„Concluzia îngrijorătoare [a studiului] se potrivește cu alte cercetări recente privind creșterea mortalității copacilor, creșterea incendiilor și reducerea rezervoarelor regionale de carbon. Raportul IPCC publicat săptămâna trecută a evaluat că riscurile de evenimente singulare la scară largă, cum ar fi moartea Amazonului, sunt acum mai aproape ca niciodată”, a adăugat Jones.
Procesele interne ale pădurii sunt deja în schimbare
„Studiul arată că, deși pădurea poate părea în regulă, cu structura și biodiversitatea ei normale, procesele interne se schimbă deja, în tăcere, reducând capacitatea sistemului de a persista pe termen lung. Abordarea folosită este interesantă, deoarece dezvăluie semnale de avertizare timpurie ale acestor schimbări”, a declarat Bernardo Flores, de la Universitatea Federală Santa Catarina din Brazilia.
Cercetările lui Flores au arătat că savanele se extindeau în inima Amazonului din cauza incendiilor de vegetație.
Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost aspru criticat pentru că a încurajat mai multe defrișări, care au crescut cu 22% până în noiembrie 2021, cel mai înalt nivel din 2006 încoace.
„Este cu adevărat complicat să spui care va fi primul: atingerea unui punct critic prin [pierderea stabilității] a sistemului de vegetație naturală sau sosirea buldozerelor în pădure”, a spus profesorul Niklas Boers.
Vă recomandăm să citiți și:
Un peisaj straniu cu dungi, apărut în solul din Rusia, i-a nedumerit pe cercetătorii de la NASA