Modul ciudat și deloc plăcut prin care hipopotamii își marchează teritoriul

Hipopotamul este o fiară surprinzător de misterioasă. Deși este al treilea mamifer terestru ca mărime, poate alerga cu o viteză de 30 km/h pe distanțe scurte și este mult mai periculos pentru oameni decât un urs grizzly, știm relativ puține despre comunicarea sa socială. Însă știm cum hipopotamii își marchează teritoriul.

Un nou studiu care își propune să remedieze această lipsă de cunoștințe a descoperit acum că hipopotamilor nu le plac străinii, în așa măsură încât vor stropi zona cu fecale de îndată ce aud un hipopotam străin, scrie Science Alert.

• Chihlimbarul a fost descoperit, în premieră, în Antarctica
• Un studiu confirmă că plantele „țipă” cu adevărat, dar de ce nu le putem auzi?

„Am descoperit că vocalizările unui individ străin au indus un răspuns comportamental mai puternic decât cele produse de indivizi din același grup sau dintr-un grup învecinat”, spune unul dintre autorii studiului, bioacusticianul Nicolas Mathevon, de la Universitatea Saint-Etienne.

„Pe lângă faptul că arată că hipopotamii sunt capabili să identifice [alți hipopotami] pe baza semnăturilor vocale, studiul nostru subliniază faptul că grupurile de hipopotami sunt entități teritoriale care se comportă mai puțin agresiv față de vecini decât față de străini”, a adăugat Mathevon.

Modul în care hipopotamii își marchează teritoriul este destul de neplăcut, chiar și pentru „prieteni”

Echipa a călătorit la Rezervația Specială Maputo din Mozambic și a început prin a înregistra strigăte de la șapte grupuri de hipopotami (Hippopotamus amphibius) de pe trei lacuri. Ei s-au concentrat pe „claxonul șuierător”, cea mai comună vocalizare a hipopotamilor, care poate fi auzită la distanțe lungi și se crede că face parte din comunicările de coeziune socială ale animalelor.

„Studiul biologiei comportamentale a hipopotamilor în sălbăticie este complicat. Este dificil, dacă nu imposibil, să identifici și să marchezi indivizii și, uneori, foarte dificil să-i localizezi. Hipopotamii se hrănesc pe uscat în principal noaptea și sunt destul de solitari”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

„În timpul zilei se adună în grupuri în apă. Grupurile de hipopotami sunt structurate social în jurul unui mascul dominant, un număr variabil de femele și puii lor și unii masculi periferici. Cu toate acestea, nu este clar dacă indivizii dintr-o turmă formează un grup stabil pentru apărarea unui teritoriu sau turmele sunt organizate într-o manieră de „vino-pleacă”, cu indivizii care se deplasează de la o turmă la alta”, explică oamenii de știință.

Modul în care hipopotamii își marchează teritoriul

După ce cercetătorii au înregistrat sunetele, ei au început să le redea înapoi către hipopotami pentru a afla cum ar reacționa aceștia la propriul lor grup, la vecinii lor de pe același lac sau la un grup de străini dintr-un alt lac.

Echipa a descoperit că răspunsurile comportamentale, cum ar fi strigătul înapoi, apropierea de sunet sau marcarea teritoriului lor prin pulverizarea de fecale au apărut ca răspuns la toate cele trei sunete, dar străinii au avut de-a face cu mai multe fecale.

„În timp ce indivizii au răspuns la apelurile din orice grup, modul în care hipopotamii își marchează teritoriul (pulverizarea cu excremente) este modulat de categoria apelurilor”, scrie echipa.

„Apelurile de grup străine induc mai multă marcare decât apelurile de la un individ din același grup, în timp ce nu există o diferență semnificativă între reacțiile la apelurile din același grup sau de la un grup învecinat”, au continuat cercetătorii.

Studiul relevă noi informații despre comportamentul social al hipopotamilor

Acest lucru este interesant din câteva motive. În primul rând, deși hipopotamii par destul de relaxați și deconectați în zonele lor de adăpare, răspunsurile lor rapide la apeluri înseamnă că animalele sunt încă foarte atente la împrejurimile lor.

În al doilea rând, acest lucru sugerează, de asemenea, că hipopotamii sunt mai puțin agresivi cu vecinii lor decât cu străinii. Însă acest lucru nu funcționează întotdeauna așa, deoarece unele animale teritoriale se vor comporta mai urât cu vecinii lor decât străinii.

În cele din urmă, acest lucru ar putea oferi și o modalitate de a ajuta eforturile de conservare atunci când animalele sunt mutate.

„Ar putea fi luată în considerare și reciprocitatea”

„Înainte de a muta un grup de hipopotami într-o nouă locație, o măsură de precauție ar putea fi transmiterea vocilor lor de la un difuzor către grupurile deja prezente, astfel încât să se obișnuiască cu noul grup și agresivitatea lor să scadă treptat”, spune Mathevon.

„Ar putea fi luată în considerare și reciprocitatea, în care animalele care urmează să fie mutate se obișnuiesc cu vocile noilor lor vecini înainte de sosire”, a completat Mathevon.

Cercetarea a fost publicată în Current Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Peștele de gheață, creatura bizară care își face cuiburi la mii de metri adâncime

Pui de urs, ținut în captivitate de un bărbat din Borșa. Ministrul Mediului spune că este „un act de cruzime”

Cangurii pot învăța să comunice cu oamenii

Un tratament cu puține reacții adverse a fost descoperit pentru urșii koala infectați cu Chlamydia