Rechinul de Groenlanda, gigantul toxic și aproape orb din adâncurile reci ale oceanelor
Rechinul de Groenlanda (Somniosus microcephalus) este cel mai longeviv animal cu coloană vertebrală și supraviețuiește până la sute de ani în adâncurile reci ale oceanelor Arctic și Atlanticului de Nord.
Rechinii de Groenlanda aparțin unei familii numite rechini „adormiți”, care se mișcă încet și pe furiș prin apă. Acești rechini se furișează pe lângă prada vie, dar consumă și o varietate de animale moarte, inclusiv alți rechini, foci, cai înecați și urși polari.
Rechinul de Groenlanda întâlnește rar oameni, iar cercetătorii au încă multe de învățat despre stilul lui de viață, relatează Live Science.
Cât de mare este rechinul de Groenlanda?
Rechinii de Groenlanda cresc până la 7,3 metri lungime și cântăresc până la 1.200 de kilograme. Sunt mai lungi decât marii rechini albi (Carcharodon carcharias), ce pot atinge până la 6 metri lungime.
Rechinii de Groenlanda au corpuri cilindrice acoperite cu solzi asemănători cu dinții, numiți denticuli dermici. Acești solzi specializați reduc forța de frecare și ajută rechinii să se miște mai ușor prin apă. Rechinii pot fi negri, maro, gri sau un amestec al tuturor celor trei culori și pot avea pete.
Gura unui rechin de Groenlanda conține de la 48 până la 52 de dinți în maxilarul superior și 50 până la 52 de dinți în maxilarul inferior. Dinții superiori sunt ascuțiți, pentru a ajuta rechinii să rețină mâncarea mai mare, în timp ce dinții inferiori sunt largi și curbați lateral, astfel încât rechinii să poată tăia bucăți rotunde de carne din pradă mișcându-și capul într-o mișcare circulară.
Sunt acești rechini orbi?
Paraziții oceanici numiți Ommatokoita elongata pot orbi parțial rechinii de Groenlanda. Specia Ommatokoita elongata se atașează de ochii rechinilor de Groenlanda și poate crește până la 2,5 centimetri lungime. Parazitul ocular tinde să trăiască doar în unul dintre ochii rechinului, așa că de obicei rechinii nu orbesc complet.
Deoarece rechinii se bazează mai mult pe celelalte simțuri pentru a-și captura prada în apele întunecate ale oceanului, paraziții nu par să afecteze prea mult rechinii, potrivit Muzeului de Istorie Naturală din Florida.
Durata exactă de viață a rechinilor de Groenlanda este necunoscută. Un studiu din 2016 publicat în revista Science a estimat că rechinii de Groenlanda au o durată de viață maximă de cel puțin 272 de ani, pe baza analizei țesutului ocular al animalelor.
Cât de mult trăiește rechinul de Groenlanda?
Cercetătorii au estimat că cel mai bătrân rechin de Groenlanda din acel studiu avea aproximativ 392 de ani, dar estimarea avea o marjă de eroare de 120 de ani, fapt ce a dus la speculații că rechinii din Groenlanda ar putea trăi până la 512 ani. Intervalul estimat nu a fost verificat.
„Este important să reținem că există o anumită incertitudine în privința acestei estimări. Dar chiar și cea mai scăzută parte a intervalului de vârstă, cea de cel puțin 272 de ani, face ca rechinii de Groenlanda să fie cea mai longevivă vertebrată cunoscută științei”, a declarat anterior Julius Nielsen, autor al lucrării din 2016.
Rechinii de Groenlanda sunt lenți, cu o viteză maximă de înot de mai puțin de 2,9 km/h. De asemenea, cresc încet, cu mai puțin de 1 centimetru pe an și au metabolisme lente, conform Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere (NOAA). Oamenii de știință nu știu însă cum trăiesc atât de mult rechinii de Groenlanda.
Unde trăiesc acești rechini?
Rechinii de Groenlanda trăiesc în oceanele Arctic și Atlantic de Nord, din America de Nord până în Groenlanda și din Portugalia până în Marea Siberiei de Est, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Aceștia pot fi găsiți înotând la suprafață, dar și la adâncimi de 2.647 m.
Oamenii de știință au încă multe de învățat despre cum trăiesc și se reproduc rechinii de Groenlanda. Femelele dau naștere unor pui vii care ies din ouă moi pe care femelele le poartă în corpul lor. Într-un studiu din 2020, publicat în jurnalul PLOS One, cercetătorii au estimat că rechinii de Groenlanda pot naște între 200 și 324 de pui per sarcină, în funcție de dimensiunea rechinului.
Puii de rechin de Groenlanda au o lungime de doar 35 până la 45 de centimetri atunci când se nasc. Cu toate acestea, se știu prea puține detalii despre modul în care aceștia își petrec viața timpurie sau câți supraviețuiesc până la vârsta adultă.
Cu ce se hrănește rechinul de Groenlanda?
Rechinii de Groenlanda au o dietă variată, care include pești, alți rechini, anghile și mamifere marine, cum ar fi focile. De asemenea, în stomacurile lor au fost găsite și animale terestre înecate, inclusiv cai și reni, și au fost văzuți în număr mare la suprafața apelor, hrănindu-se cu rămășițe de balene și pești uciși de pescuitul comercial.
Oamenii de știință au găsit un rechin de Groenlanda ce avea în stomac falca unui urs polar (Ursus maritimus). Cercetătorii nu erau siguri cum a ajuns acolo; dar cei mai mulți experți în rechini credeau că ursul polar era probabil deja mort atunci când rechinul l-a mâncat, deoarece urșii polari vii sunt prea periculoși pentru ca rechinii să îi poată înfrunta.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, țesut muscular și piele de urs polar în stomacul unui alt rechin de Groenlanda, în timpul unui studiu din 2014, publicat în revista Polar Biology, și au ajuns la concluzia că ursul a fost mai probabil consumat după deces decât vânat.
Poate deveni acest rechin la rândul lui o pradă?
Rechinul de Groenlanda este aproape de vârful lanțului trofic, dar cașaloții (Physeter macrocephalus) îl pot vâna.
Chris Harvey-Clark a scris în Capeia, o revistă online de comunicare științifică, despre înregistrarea unui rechin de Groenlanda care aparent fuge de semnalele de ecolocație ale unui caşalot aflat în căutare de hrană. La moartea sa, același cașalot a fost găsit cu dinții uzați până la cioturi, similar cu cei ai orcilor (Orcinus orca) care se hrănesc cu „rechinii adormiți din Pacific” (Somniosus pacificus).
Rechinii de Groenlanda sunt înrudiți îndeaproape cu „rechinii adormiți din Pacific” și au o piele la fel de dură. Pentru a explica uzura dinților de cașalot și un rechin de Groenlanda care fuge, Harvey-Clark a teoretizat că, de fapt, cașalotul ar fi vânat rechinii de Groenlanda. Oamenii de știință nu au observat însă cașaloți care să vâneze acești rechini în altă parte.
Este periculos rechinul de Groenlanda?
Nu există relatări verificate despre atacuri de rechini de Groenlanda asupra oamenilor. Cu toate acestea, unele dovezi sugerează că astfel de atacuri ar putea avea loc.
Scafandrii GEERG au observat un rechin de Groenlanda „pândind” o echipă de scafandri. Ei au văzut, de asemenea, rechini de Groenlanda investigând activitățile scafandrilor ca și cum ar cerceta niște foci pe care vor să le atace. Se pare că un rechin de Groenlanda a fost găsit cu un picior uman în stomac în largul insulei Baffin din Canada în jurul anului 1859, dar acest caz nu a fost confirmat.
Carnea de rechin de Groenlanda netratată este toxică pentru oameni. Carnea speciei conține niveluri ridicate de oxid de trimetilamină (TMAO), care se descompune în compusul otrăvitor de trimetilamină (TMA) în timpul digestiei. TMA poate provoca probleme intestinale severe și produce efecte similare cu consumul excesiv de alcool.
Este carnea rechinului de Groenlanda toxică?
Carnea de rechin de Groenlanda este comestibilă doar atunci când este uscată. Carnea uscată este dată câinilor de sanie din regiunile nordice, cum ar fi Groenlanda, potrivit Muzeului de Istorie Naturală din Florida. Carnea este, de asemenea, fermentată și consumată de oamenii din Islanda, acolo unde hrana, numită Hákarl, este considerată o delicatesă.
IUCN consideră că rechinii de Groenlanda sunt vulnerabili. Oamenii au ucis rechini de Groenlanda pentru uleiul lor de ficat pentru a-l folosi în lămpi și alte produse între secolele al XIII-lea și al XX-lea. Pescuitul comercial al rechinilor de Groenlanda pentru uleiul lor s-a încheiat în anii 1960, fapt ce a ajutat la recuperarea populației.
Este rechinul de Groenlanda pe cale de dispariție?
Cu toate acestea, rechinii de Groenlanda continuă să fie prinși și uciși accidental, printre animalele care sunt capturate de pescari intenționat, de exemplu, în plase mari târâte de-a lungul fundului oceanului destinate să prindă un număr mare de pești.
Majoritatea rechinilor de Groenlanda consumați de oameni și dați câinilor provin din captura accidentală, deși, la scară mică, unii rechini sunt vânați intenționat.
Organizația pentru Pescuit din Atlanticul de Nord-Vest (NAFO), un organism interguvernamental de știință și management al pescuitului, interzice pescuitul direct al rechinilor de Groenlanda și încearcă să reducă capturile accidentale.
NAFO supervizează majoritatea activităților de pescuit din nord-vestul Oceanului Atlantic și include țări precum SUA și Canada. Dar IUCN recomandă dezvoltarea și aplicarea unor protecții suplimentare, cum ar fi politica de captură accidentală, pentru rechinii de Groenlanda.
IUCN estimează că populația de rechini de Groenlanda a scăzut cu 30% până la 49% în ultimii 450 de ani, sau trei generații de rechini. Cu toate acestea, acest declin a fost estimat pe baza unei durate de viață conservatoare a rechinilor de Groenlanda, de 150 de ani; declinul ar putea fi mult mai mare dacă rechinii au durate de viață mai lungi și, astfel, necesită mai mult timp pentru a ajunge la vârsta reproductivă și a produce mai mulți rechini.
Vă recomandăm să citiți și:
Imagini inedite într-o pădure din Suceava. O vulpe își marchează teritoriul
Imagini în premieră arată cum face față o broască țestoasă la atacul unui rechin