Cum ar putea praful din deșert, ajuns în atmosfera Pământului, să distrugă stratul de ozon

Atunci când vântul duce praful fin al deșertului în atmosferă, iodul din acel praf poate declanșa reacții chimice care distrug o parte din poluarea aerului, însă poate și face ca gazele cu efect de seră să persiste mai mult timp.

Descoperirea, publicată în jurnalul Science Advances, ar putea forța cercetătorii să reanalizeze modul în care particulele de la sol pot afecta chimia din atmosfera Pământului, potrivit EurekAlert.

• Un nou studiu arată că cimpanzeii sunt mai similari oamenilor decât s-a crezut
• Plasticul care se dizolvă în apă ar putea combate criza globală a poluării

„Iodul, aceeași substanță chimică adăugată drept nutrient la sarea de masă, consumă ozonul în aerul prăfuit de la mari înălțimi în atmosferă”, a spus Rainer Volkamer, cercetător CIRES și profesor de chimie la Universitatea din Colorado Boulder (CU Boulder).

Volkamer a coordonat echipa care a efectuat măsurători atmosferice deasupra Oceanului Pacific de Est în urmă cu mai mulți ani. Noua descoperire, a spus acesta, are implicații pentru calitatea aerului și climă. Chimia iodului poate face ca gazele cu efect de seră să persiste mai mult timp și ar trebui să ne facă să reevaluăm schemele de geoinginerie care implică praful.

„Există surse și procese chimice la sol despre care nu știam”

„Înțelegerea noastră a ciclului iodului este incompletă. Există surse și procese chimice la sol despre care nu știam, dar pe care acum trebuie să le luăm în considerare”, a adăugat Volkamer.

Cercetătorii atmosferici au fost mereu interesați de faptul că straturile de aer prăfuit sunt adesea la mici înălțimi în stratul poluant de ozon, care, atunci când sunt concentrate, pot afecta plămânii oamenilor și chiar recoltele. Savanții bănuiau că un anumit tip de chimie între praf și suprafață consuma ozonul, însă nimeni nu a putut arăta ce se întâmpla în experimentele de laborator. Alții au făcut speculații, însă au existat mereu incertitudini, a spus Volkamer. Prin comparație, experimentele de laborator au arătat că o formă gazoasă a iodului poate consuma ozonul, însă au existat doar indicii a unei legături între praf și iod.

TORERO (Tropical Ocean Troposphere Exchange of Reactive Halogens and Oxygenated Hydrocarbons, o campanie de cercetare finanțată de Fundația Științifică Națională din SUA) a surprins praful, iodul și ozonul, într-un final, într-o singură imagine, iar apoi a fost clar faptul că, acolo unde praful deșertului conține niveluri semnificative de iod, precum praful din deșertul Atacama din Chile, iodul a fost rapid transformat într-o formă gazoasă și ozonul a ajunge la niveluri foarte scăzute. Însă, cum s-a format acel iod bazat pe praf? „Mecanismul este încă necunoscut. Vom afla în viitor”, a spus Volkamer.

„Ar fi bine să evităm adăugarea de iod antropogenic în stratosferă!”

Cercetările sunt foarte importante pentru toți cei interesați de viitorul atmosferei. Reacțiile iodului în atmosferă sunt cunoscute pentru rolul pe care îl joacă în reducerea nivelurilor de hidroxid, spre exemplu, care pot crește durata de viață a metanului și altor gaze cu efect de seră. Mai important este că numeroase idei de geoinginerie implică injectarea particulelor de praf în atmosfera Pământului astfel încât să reflecte radiația solară. Acolo, în stratosferă, ozonul nu este un poluant. În schimb, ozonul formează un „strat critic de ozon” care ajută la protejarea planetei noastre de radiații.

Dacă iodul din praf ar fi transformat chimic într-o formă ce elimină ozonul din stratosferă, a spus Volkamer, „asta nu ar fi bine, pentru că ar putea încetini refacerea stratului de ozon”. „Ar fi bine să evităm adăugarea de iod antropogenic în stratosferă!”, a adăugat cercetătorul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce este stratul de ozon și cât de important este pentru noi?

Gheața din Antarctica dezvăluie impactul uman asupra atmosferei cu mult înainte de Revoluția Industrială

O ciupercă ar putea fi vinovată pentru lipsa amoniacului din atmosfera planetelor Uranus și Neptun

Impact uriaș pe Jupiter. Ceva a explodat în atmosferă, iar momentul a fost surprins de astronomi amatori