O gaură uriașă a fost descoperită în „ultima gheață” din Arctica. De ce este un semn rău?

O gaură uriașă s-a format în cea mai veche și mai groasă gheață din Arctica în luna mai din anul 2020, potrivit unui nou studiu. Oamenii de știință au crezut inițial că această zonă de gheață era cea mai stabilă din Arctica, însă fisura gigantică sugerează că gheața antică este vulnerabilă.

Polinia (canal navigabil printre ghețurile marine) este prima observată la nord de Insula Ellesmere. Însă, în studiul lor publicat în jurnalul Geophysical Research Letters, cercetătorii au dedus din datele vechi obținute prin satelit că polinii similar s-ar fi format în 1988 și 2004.

• Elefanții se tem de șoareci sau este doar un mit?
• Cercetătorii sunt surprinși de faptul că veverițele au început să mănânce carne

„La nord de Insula Ellesmere, gheața este dificil de mutat sau topit pentru că este foarte groasă. Așadar, în general, nu am mai văzut polinii formate în acea regiune până acum”, a explicat Kent Moore, autor coordonator al studiului și cercetător la Universitatea din Toronto-Mississauga.

Ar însemna sfârșitul pentru animalele care depind de gheață

De obicei, gheața de pe coasta de nord a Insulei Ellesmere are o grosime de peste 4 metri și o durată de viață medie de 5 ani. Însă, această „ultimă gheață” din Arctica pare a fi vulnerabilă la încălzirea rapidă care a cuprins latitudinile nordice. În vara anului 2020, Marea Wandel a pierdut jumătate din gheața sa, potrivit unui studiu din iulie 2021. Un alt studiu din 2021 a arătat că gheața care face legătura cu Groenlanda se formează mai târziu și se topește mai rapid în fiecare an.

Acum, oamenii de știință spun că ultima gheață s-ar putea topi complet în fiecare vară până la sfârșitul secolului, fapt ce ar însemna sfârșitul pentru animalele care depind de gheață pe tot timpul anului, cum ar fi urșii polari.

Polinia este un alt semn de rău pentru ultima gheață. Poliniile sunt fisuri în gheața marină care se formează adesea în timpul furtunilor, atunci când vântul poate cauza deplasarea gheții. O furtună puternică a avut loc la nord de Insula Ellesmere în mai 2020, iar imaginile prin satelit au arătat o fisură îngustă formată pe 14 mai. Până la data de 15 mai, fisura a devenit o polinie eliptică, având o lungime de 100 kilometri și o lățime de 30 kilometri. La data de 26 mai, polinia s-a închis rapid.

Aceste zone pot fi adevărate oaze pentru viață, însă doar pentru scurt timp

Cercetătorii au analizat datele mai vechi care au monitorizat concentrația de gheață marină. Aceștia au descoperit că o polinie s-a format în zonă în mai 1988. Încă o polinie s-a format cel mai probabil în mai 2004. Vânturile din timpul evenimentului din 2004 au fost mai puternice decât în 1988 sau 2020, însă în 2004 polinia a fost mai mică decât fisura din 2020. Asta pentru că gheața s-a subțiat după 2004, ceea ce înseamnă că vânturile mai slabe pot crea fisuri mai mari.

În viitor, poliniile s-ar putea forma mai frecvent pe măsură ce ultima gheață din Arctica se topește. Pe termen scurt, aceste zone pot fi adevărate oaze pentru viață. Lumina solară lovește apa oceanului, fapt ce permite mai multă fotosinteză din partea algelor, iar asta atrage pești și crustacee. Aceste animale, la rândul lor, atrag păsări marine, foci și urși polari. Însă, explozia de viață este doar temporară.

„Pe termen lung, pe măsură ce gheața se topește și speciile pierd accesul la gheață, pierdem toate acele beneficii. În cele din urmă, va fi atât de cald încât speciile nu vor putea supraviețui”, a precizat Moore.

Vă mai recomandăm să citiți și:

A fost înregistrată cea mai rece iarnă din Antarctica. Câte grade au fost

O companie a strâns 15 milioane de dolari pentru un proiect ambițios: Readucerea mamuților lânoși în Arctica

Gaura din stratul de ozon, neobișnuit de mare anul acesta. Mai mare decât Antarctica

Cocluziile NASA: „Lipiciul” înghețat poate controla ritmul de rupere a raftului de gheață din Antarctica