Foametea din Madagascar. Prima țară din lume victimă a schimbărilor climatice

Foametea din Madagascar afectează un număr mare de oameni în prezent, iar cauza majoră a catastrofei o reprezintă schimbările climatice care au redus precipitațiile din ultimii patru ani la un nivel istoric. Țara intră astfel în istoria modernă ca fiind prima afectată oficial de încălzirea globală.

De-a lungul istoriei, foametea a fost produsă de o combinație de factori precum dăunători, dezastre naturale, conflicte umane și corupție în politică.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) și alte organizații umanitare afirmă că situația din Madagascar este prima care este generată exclusiv de emisiile de gaze cu efect de seră.

Dezastrul se resimte cel mai acut în partea de sud a insulei, unde 1,14 milioane de oameni aproape că mor de foame.

Numărul persoanelor care trăiesc în condiții „catastrofale” de nivelul cinci – cea mai severă categorie de risc – ar putea ajunge la 28.000 până în octombrie, în timp ce 110.000 de copii se confruntă cu o posibilă malnutriție și „daune ireversibile” în privința creșterii și dezvoltării lor, potrivit datelor publicate de ONU.

Schimbările climatice, de vină pentru situația din Madagascar

Madagascarul nu se confruntă în prezent cu niciuna dintre condițiile naturale sau provocate de om care sunt de obicei asociate cu foametea, ceea ce îi determină pe oficiali să dea vina pe schimbările climatice pentru situația actuală.

„Acest lucru nu este din vina războiului sau conflictului, ci din cauza schimbărilor climatice”, a explicat David Beasley, director executiv al Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM).

Issa Sanogo, coordonatorul ONU în Madagascar, a afirmat că „așa arată consecințele reale ale schimbărilor climatice, iar oamenii de aici nu au făcut nimic pentru a merita acest lucru”. Având în vedere că țara contribuie cu mai puțin de 0,01% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, este nedrept faptul că populația de pe partea estică a coastei Africii devine victimă majoră a schimbărilor climatice.

Aceste comunități suferă zilnic consecințele dezastruoase ale unei crize pe care nu au creat-o”, a mai spus Sanogo.

Locuitorii din sudul țării au depins anterior de ploile musonice pentru culturile agricole, totuși schimbările în structura vremii au făcut ca aceste averse să fie din ce în ce mai neregulate. Efectul cumulativ al multor ani de secetă succesivă a dus la eșecul culturilor, lăsând sute de mii de oameni în foamete.

Foametea din Madagascar – măsuri disperate ale oamenilor

Astfel, mulți oameni recurg la măsuri extreme pentru a-și hrăni copiii. „De câteva luni, familiile se hrănesc cu fructele roșii crude de cactus, frunze sălbatice și lăcuste”, a spus David Beasley, director executiv al PAM, citat de IFL Science.

Totodată, numărul copiilor tratați pentru malnutriție acută severă în partea de sud, între ianuarie și martie, a fost de patru ori mai mare decât media ultimilor cinci ani, potrivit ultimelor cifre guvernamentale.

În mod îngrijorător, foametea din Madagascar este posibil să se înrăutățească considerabil în viitorul imediat, deoarece următorul sezon de plantare debutează în mai puțin de două luni, iar prognoza specialiștilor pentru producția de alimente este sumbră. Terenurile sunt acoperite de nisip, nu există apă, iar șansele să plouă sunt foarte mici.

Vă recomandăm să citiți și:

Un aliment ciudat şi exotic are potenţialul de a salva omenirea

Manii ciudate care au apărut şi au dispărut brusc în istorie: Dansul până la moarte din Evul Mediu

Raport ONU despre schimările climatice: Cod roşu pentru umanitate

ONU anunță că anul pandemiei a fost marcat de creșterea nivelului de foamete în lume