Marea Barieră de Corali nu va fi inclusă în lista zonelor „în pericol”

Marea Barieră de Corali nu va fi pusă pe lista siturilor „în pericol” din patrimoniului mondial, după un efort de lobby la nivel mondial făcut de Australia împotriva propunerii de listare. După ce recomandarea sa a fost ignorată, UNESCO a transmis că „faptele sunt faptele și știința este știință”.

Comitetul Patrimoniului Mondial din 21 de țări, reunit în aceste zile online la Fuzhou, în China (care deține în prezent președinția comitetului), a ignorat o evaluare științifică făcută de agenția ONU pentru știință și cultură, potrivit căreia cel mai mare sistem de recif de corali din lume era în mod clar în pericol din cauza schimbărilor climatice și trebuia inclus în lista zonelor „în pericol”.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

În schimb, s-a solicitat ca UNESCO să deruleze, în următoarele luni, o misiune în reciful care se întinde 2.300 km. Totodată, Australia va trebui să trimită agenției un raport privind progresul înregistrat în zonă, până în februarie 2022 – mai devreme de decembrie 2022, data limită pe care o ceruse.

Agenţia culturală a Naţiunilor Unite a recomandat într-un raport preliminar din iunie modificarea statutului celui mai mare ecosistem de corali din lume și includerea lui pe lista celor „în pericol”, din cauza afectării coralilor la scară largă pe fondul schimbărilor climatice.

Lobby intens făcut de Australia

Înaintea ședinței de vineri, guvernul australian a desfășurat o campanie acerbă pentru a atrage sprijin internațional și a evita includerea Marii Bariere de Corali pe lista zonelor „în pericol” aflate în patromoniul cultural mondial.

Australia, un important producător și exportator de cărbune și gaze, a câștigat inițial sprijinul Arabiei Saudite și Bahrainului, țări bogate în petrol și membre ale Comitetul Patrimoniului Mondial, pentru a amâna orice decizie cu privire la includerea în listă până cel puțin în 2023, potrivit The Guardian.

După o intervenție din partea Norvegiei, comitetul a decis să reanalizeze starea de sănătate a vestitului ecosistem marin la reuniunea de anul viitor.

Un document prezentat comitetului la începutul acestei săptămâni a arătat că alți membri care susțin Australia sunt Federația Sfântul Kitts și Nevis, Etiopia, Ungaria, Mali, Nigeria, Arabia Saudită, Oman, Bosnia și Herțegovina, Rusia și Spania.

Înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981, Marea Barieră de Corali a fost afectată din cauza încălzirii apei şi a impactului ciclonilor. O cercetare din octombrie anul trecut a demonstrat că ecosistemul de corali de 2.300 de kilometri a pierdut jumătate dintre corali începând din 1995. Cauza a reprezentat-o mai multe episoare de încălzire a apei oceanului care a provocat albirea coralilor.

Marea Barieră de Corali generează venituri importante pentru Australia

Cel mai mare sistem de corali din lume aducea venituri anuale de 4,8 miliarde de dolari economiei Australiei înainte de pandemie, astfel că guvernul de la Canberra se teme că plasarea pe lista siturilor „în pericol” va afecta mult turismul.

Ministrul australian al mediului, Sussan Ley, care anterior deciziei de vineri a făcut un turneu prin Europa pentru a atrage susținere, a spus că sprijinul comisiei pentru Australia va oferi „managerilor de recife, oamenilor de știință care se ocupă de mediul marin și administratorilor de terenuri” șansa de a-și arăta „munca remarcabilă”.

„Preocuparea noastră a fost întotdeauna că UNESCO a căutat punerea imediată pe lista „în pericol” fără o consultare adecvată, fără o vizită la fața locului și fără ultimele informații și este clar că acest proces a vizat nu numai Australia, ci și alte națiuni”, a precizat ea.

Grupurile de mediu au declarat că decizia a fost o victorie pentru lobby-ul cinic și că Australia, în calitate de custode al celui mai mare recif de corali din lume, este „într-o perioadă de probă”.

Matt Kean, membru al Partidului Liberal și ministru de mediu al New South Wales, a scris pe Twitter: „Lobby-ul politic nu schimbă știința”.

În cadrul ședinței de vineri, UNESCO și consilierii săi au reiterat faptul că criteriile pentru a plasa Marea Barieră de Corali pe lista zonelor „în pericol” au fost îndeplinite în mod clar.

Cel mai mare recif de corali din lume este în pericol

Dr. Fanny Douvere, șefa programului UNESCO pentru mediul marin, a declarat că Comitetul Patrimoniului Mondial a recunoscut că reciful este în pericol din cauza schimbărilor climatice. „Faptele sunt fapte și știința este știință. Comitetul a susținut știința, dar nu a susținut listarea în pericol”, a spus ea.

Imogen Zethoven, consultant al patrimoniului mondial care lucrează pentru Societatea de Conservare a Mediului Marin din Australia, a declarat că acum este o presiune mare pentru a raporta, până în februarie anul viitor, despre modul în care Australia „reacționează la schimbările climatice și la rezultatele slabe privind calitatea apei”.

Richard Leck, din cadrul WWF Australia, a declarat că autoritățile au acum o perioadă mult mai mică decât au cerut pentru a-și îmbunătăți politicile privind schimbările climatice și eforturile de a reduce poluarea apei.

Vă recomandăm să citiți și:

Recif de corali mai înalt decât Empire State Building din New York, descoperit în Marea Barieră de Corali

Să te întorci la birou nu te mai încântă? O insulă tropicală din Marea Barieră de Corali are nevoie de îngrijitor

Fungi extrem de toxici, descoperiţi în apropiere de Marea Barieră de Corali din Australia

Sculptura care dezvăluie cât de sănătoasă este Marea Barieră de Corali