Nu mai este demult un secret faptul că cea mai mare pădure tropicală a lumii, pădurea amazoniană, se confruntă cu o presiune uriașă.
Însă, situația este mult mai dramatică decât realizează mulți oameni. Noi cercetări sugerează că soarta sumbră a pădurii amazoniene se apropie din cauza defrișărilor excesive.
Noile cercetări, cea mai completă analiză a influenței bazinului Amazonului asupra climei la nivel global de până acum, au descoperit că odată cu incendiile, seceta și defrișarea, pădurea eliberează mai multe gaze cu efect de seră decât depozitează în plante și sol.
Asta înseamnă că pădurea amazoniană încălzește atmosfera Pământului, nu o răcește. Efectul îngrijorător este așteptat să crească, a explicat un grup de 30 de oameni de știință.
Mai mult, jungla amazoniană nu mai poate ajuta la contrabalansarea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activitățile umane, în special de pe urma arderii de combustibili fosili, care risipesc bugetul global de carbon.
Noile cercetări sunt diferite de studiile anterioare pentru că au luat în considerare toate gazele cu efect de seră care trec din bazinul fluviului Amazon și apoi în atmosferă. Apoi, cercetătorii au evaluat impactul direct al activităților umane asupra unuia dintre cele mai mari depozite de carbon de pe Terra.
„Defrișarea perturbă capacitatea de depozitare a carbonului. Asta este problema”, a precizat Kristofer Covey, autor principal al studiului, de la Colegiul Skidmore din New York, potrivit Science Alert.
Defrișarea este atât de severă în pădurea amazoniană încât unii oameni de știință au estimează că pădurea tropicală s-ar putea transforma din depozit de carbon în sursă de carbon, care eliberează mai mult CO2 decât poate stoca, până în 2035. Cercetătorii mai sunt îngrijorați și de faptul că regiunea se apropie de „punctul catastrofal”. Astfel, pădurea amazoniană va deveni un ecosistem mult mai diferit și mai arid.
Însă, CO2 nu este singurul factor care influențează clima Pământului. Ceilalți doi agenți importanți ai schimbărilor climatice sunt metanul (CH4) și protoxidul de azot (N2O). Acestea nu rezistă în atmosferă la fel de mult ca dioxidul de carbon, dar sunt gaze cu efect de seră mult mai puternice.
La nivel global, emisiile de metan și protoxid de azot au crescut substanțial în ultimele decenii. Iar acum, cu ajutorul acestei noi analize, putem înțelege cum aceste gaze mai puțin studiate înclină balanța în pădurea amazoniană.
„Râuri de aur” curg prin pădurea amazoniană. Imagini impresionante dezvăluite de NASA