O explozie glaciară care a declanșat o inundație devastatoare în munții Himalaya din India era un dezastru în așteptare și unul care cel mai probabil se va repeta într-o regiune transformată de criza climatică și dezvoltări de infrastructură neverificate, au avertizat experții.
Asia găzduiește unele dintre cele mai mari cursuri de apă din lume, de la fluviile Gange și Ind din India până la Yangtze și Mekong din China, care se șerpuiesc de-a lungul a mii de kilometri.
Aceste cursuri de apă susțin comunități întregi de fermieri și pescari și oferă apă potabilă pentru miliarde de oameni, însă au fost supuse unei presiuni fără precedent în anii recenți.
Temperaturile tot mai crescute cauzează topirea ghețarilor care fac ca râurile să se micșoreze, astfel punând în pericol resursele de apă și crescând șansele de alunecări de teren și inundații. Pe deasupra, criticii dau vina pe construirea de baraje și poluare pentru deteriorarea ecosistemelor fragile.
„Râurile sunt puse în mare pericol din cauza proiectelor de dezvoltare și a deversărilor de deșeuri solide și lichide, precum și a mineritului de nisip și piatră. Criza climatică este un proces pe termen lung care deja a fost declanșat. Efectele au început deja să fie resimțite. Așadar, râurile sunt într-un pericol extrem”, a explicat Himanshu Thakkar, de la Rețeaua de Baraje, Râuri și Oameni din Asia de Sud.
Dezastrul din India a fost aparent declanșat de o explozie glaciară, care a dezlănțuit un „zid de apă” care a coborât peste o vale din statul Uttarakhand, distrugând poduri și drumuri și lovind două centrale hidroelectrice.
Zeci de oameni au fost uciși și peste 170 sunt încă dispăruți după accidentul de pe râul Dhauliganga, care curge în Gange, potrivit Science Alert.
Nu este clar deocamdată ce anume a afectat ghețarul și ce a declanșat accidentul, însă există suspiciuni că proiectele de construire a hidrocentralelor, într-o zonă extrem de activă din punct de vedere seismic, ar fi contribuit.
De asemenea, unii specialiști au spus că temperaturile în creștere reprezintă un alt factor care a contribuit la dezastru. Un studiu major din 2018 a sugerat că ghețarii din Himalaya s-au topit de două ori mai repede de la începutul secolului spre deosebire de cei 25 de ani anteriori.
Patricia Adams, director executiv al unui ONG din Canada, a explicat că amplasarea barajelor într-o astfel de zonă a fost pur și simplu prea periculos, pentru că asemenea construcții fac dealurile instabile și cauzează alunecări de teren.
Oamenii de știință avertizează că singurul ghețar din Dolomiți va dispărea în următorii 15 ani
Ritmul de topire al ghețarilor din Noua Zeelandă s-a dublat
Zăpada roz din Alpi ar putea avea un efect negativ asupra ghețarilor din zonă