Urangutanii au creat un nou mod de a comunica între ei în captivitate

Urangutanii, primatele populare pentru inteligența lor aparte și gesturile pe care le fac, au dezvoltat noi abilități de a comunica în captivitate, comportamente care nu par să existe în sălbăticie. Acest lucru ar putea indica faptul că a deveni creativ prin gesturi este o trăsătură ancestrală la maimuțele mari, reprezentând probabil un pas important în evoluția către limbaj.

Productivitatea în lingvistică se referă la capacitatea de a folosi limbajul pentru a transmite lucruri noi, inclusiv noi expresii. De-a lungul timpului a reprezentat o evoluție importantă pentru oamenii care vorbesc diverse limbi, însă a fost rar întâlnită la animale.

Desigur, asta nu înseamnă că animalele nu comunică între ele. Experimentele derulate în sălbăticie au arătat cum, chiar și între specii, unele maimuțe sunt capabile să traducă apelurile de avertizare ale colegilor lor. Acest tip de „discuție” este de obicei determinat de sosirea unei potențiale amenințări, mai degrabă decât o conversație întâmplătoare.

Aceste abilități de comunicare care mențin aceste animale în viața se stabilesc deoarece selecția naturală favorizează vorbăreții, notează IFL Science.

În captivitate, urangutanii sunt nevoiți să relaționeze mai mult

Pentru a afla dacă primatele sunt capabile de productivitate în lingvistică, Marlen Fröhlich, de la Universitatea din Zurich (Elveția), și colegii ei au analizat urangutani de la grădina zoologică pentru a observa dacă și cum comunicarea dintre aceste animale era diferită de cea dintre frații lor din sălbaticie.

În timp ce captivitatea nu este alegerea firească a urangutanilor, are câteva avantaje, cum ar fi siguranța alimentară, riscul zero de prădători, pierderea habitatului sau braconajul.

Având în vedere acest lucru, studierea modului de comunicare al acestor animale este o idee interesantă, deoarece factorii care o declanșează sunt complet diferiți. Mai mult, în sălbăticie, urangutanii sunt creaturi destul de solitare, în timp ce în grădinile zoologice sunt forțați să se afle în imediata apropiere, astfel încât posibilitățile de a-și transmite semnale sunt mult mai frecvente.

Fröhlich și colegii săi au analizat peste 8.000 de exemple de comunicări non-vocale colectate de la 30 de urangutani din cinci grădini zoologice și 41 de urangutani sălbatici din pădurile din Borneo și Sumatra. Prin compararea celor două grupuri, echipa a reușit să identifice comportamente care erau exclusive animalelor captive sau celor sălbatice.

Urangutanii de la zoo, mai comunicativi decât cei din sălbăticie

Rezultatele lor au arătat că urangutanii captivi manifestau mai multe gesturi și expresii faciale decât animalele sălbatice, cu mai multe semnale unice, inclusiv ridicarea unui braț și scuiparea repetată a apei în fața altui animal. Aceste acțiuni par a fi motivate de joc sau mâncare și se repetă până când urangutanul vizat pleacă.

„Concluzionăm astfel că urangutanii, atunci când sunt expuși unui stil de viață mai sociabil și terestru, au plasticitatea comportamentală pentru a inventa noi comportamente comunicative care sunt foarte specifice funcțional”, au precizat autorii cercetării. „Această capacitate productivă la maimuțele mari este o condiție prealabilă majoră pentru evoluția limbajului și pare a fi ancestrală în descendența hominizilor”, au mai spus ei.

Studiul care nu a fost însă evaluat independent de către alți specialiști a fost publicat în bioRxiv. Descoperile cercetătorilor de la Universitatea din Zurich trebuie să fie reproduse și sunt necesare și noi cercetări pentru a putea fi confirmate, însă dacă vreun membru al regnului animal va face următorul pas către limbaj există mari șanse să fie urangutanul.

Vă recomandăm să citiți și:

Urangutanii dau dovadă de inteligenţă uimitoare prin realizarea de inovaţii tehnologice

Nu mai suntem unici! O abilitate caracteristică omului a fost descoperită la cimpanzei şi urangutani

Urangutanii sunt ingineri-constructori remarcabil de pricepuţi (VIDEO)