În 2013, milioane de stele de mare au murit în condiții misterioase. Membrele care erau cândva atât de puternice, brațele care erau mereu în căutare de hrană, s-au uscat și s-au desprins de restul corpului, topindu-se și lăsând în urmă doar o substanță gelatinoasă.
„Erau brațe peste tot. Zona arăta ca după un bombardament”, explica ecologul Drew Harvell anul trecut.
Rămășițele deprimante ale acestor animale, care de obicei sunt capabile să-și regenereze membrele, erau presărate de-a lungul întregii coaste de vest a Americii de Nord, incidentul făcând parte din cel mai mare eveniment de moarte în masă a vieții sălbatice. Peste 20 de specii de stele de mare erau pe moarte.
Vinovatul care ducea la apariția bolii stelelor de mare (SSW) ajunsese chiar și la stelele de mare din captivitate, omorând indivizi în decurs de doar câteva zile.
Astfel, oamenii de știință au suspectat că ar fi fost vorba despre un patogen, precum un virus sau o bacterie, care infecta aceste creaturi marine superbe. Cu toate acestea, studiile ulterioare nu au ajuns la astfel de concluzii.
Între timp, tot mai multe evenimente de moarte în masă a stelelor de mare aveau loc în lume, ajungând chiar și în Australia.
Acum, biologul Citlalli Aquino și colegii săi de la Universitatea de Stat din San Fracinsco, SUA, au descifrat în sfârșit misterul, arătând că un fenomen mult mai complex era de vină.
Experimentele din laboratoare au confirmat că epuizarea oxigenului din apă a cauzat leziuni (topirea țesutului) în cazul a 75% dintre stelele de mare. Mai mult, nutrienții și fitoplanctonul în exces din apă au cauzat declinul sănătății stelelor de mare.
De asemenea, după ce au analizat din nou mostre de țesut de la evenimentul din 2013, cercetătorii au descoperit un exces de azot, semn că animalele au murit prin sufocare. Stelele de mare împrăștie oxigen deasupra lor prin mici structuri numite papule sau „branhii” ale pielii, a explicat Ian Hewson, microbiolog marin la Universitatea Cornell, din SUA.
„Dacă nu există destul oxigen în jurul papulelor, stelele de mare nu pot respira”, a precizat Hewson.
Aceste microorganisme nu cauzează în mod direct boala, însă „fură” oxigenul stelelor de mare atunci când niveluri crescute de materie organică declanșează înflorirea microbilor. Astfel, stelele de mare mor înecate literalmente în propriul mediu. Apoi, rămășițele lor cresc mai departe nivelul de nutrienți pentru microbi, ceea ce creează un proces sau o „buclă” de reacție (feedback loop) al bolii care cauzează moartea stelelor de mare.
Aquino și echipa au subliniat că evenimentele SSW sunt observate la sfârșitul verii sau toamnei, atunci când fitoplanctonul care crește nivelul de nutrienți din apă prin fotosinteză este mai abundent, potrivit Science Alert.
Temperaturile mai crescute sunt factori declanșatori cunoscuți ai înfloririi fitoplanctonului, iar evenimentele de moarte a stelelor de mare din Australia au urmat cel mai lung și intens val de căldură înregistrat vreodată.
Misterul unei boli de piele care omoară delfinii din lumea întreagă a fost, în sfârșit, elucidat
Peste 90 de specii de balene şi delfini sunt pe cale de dispariţie din cauza oamenilor
„Orașele din adâncurile” Oceanului Atlantic, mai puțin cunoscute decât suprafața planetei Marte