De ce apar și mai multe cratere în zona din Siberia denumită „sfârșitul lumii”
O zonă din Siberia este renumită pentru apariția unor cratere în permafrostul înghețat, iar specialiștii avertizează că numărul lor va crește.
Ultimul crater misterios din Siberia a fost descoperit la începutul anului 2020. Craterul a fost descoperit de o echipă de filmare care se afla într-un elicopter care a zburat deasupra Peninsulei Yamal, din nordul Siberiei, într-o zonă denumită de către localnici „sfârșitul lumii”. Oricare ar fi fost explozia care a provocat-o, a împrăștiat pe sute de metri bucăți de rocă, gheață și sol.
Craterul nu este primul de acest fel din Siberia. În total au fost detectate 17 astfel de găuri masive.
Înainte de apariția unora dintre ele au fost auzite zgomote puternice, precum o explozie, chiar și de la o distanță de 100 de kilometri.
Deși nimeni nu a fost rănit în urma exploziilor, deoarece au avut loc departe de așezările umane, ar putea fi un semn al topirii permafrostului în urma creșterii temperaturilor din regiune.
Unii au mers chiar pe cauze extraterestre
Când au început să apară pentru prima dată, în 2014, nu era clar care este cauza lor, ipotezele lansate de oamenii de știință, dar și de unii adepți ai teoriilor conspirației, au indicat inclusiv către meteoriți sau posibile cauze extraterestre. Acum se știe că aceste cratere imense din Siberia și exploziile de dinaintea apariției lor sunt cauzate cel mai probabil de o acumulare de gaz sub suprafață.
Analizele prin satelit efectuate la începutul anului 2020 au arătat că toate craterele au apărut în locuri în care anterior existau movile cu miez de gheață (denumite pingo).
Movilele în sine, având o înălțime în jur de 2-6 metri, au crescut rapid înainte de explozii, mult mai repede decât unele pingo din jur, care tind să se înalțe și să scadă odată cu anotimpurile și să se prăbușească în ele, mai degrabă decât să explodeze.
Un alt studiu în care au fost prelevate probe de pe fundul craterelor a concluzionat că erau probabil cauzate de emisii intense de gaze, în special după o acumulare de metan sub suprafață.
„Metanul acumulat a creat presiune în zonele cu gheață măcinată la interfața argilă-nisip, ceea ce a dus la dezvoltarea unei movile predecesoare”, au scris autorii studiului.
„Pe măsură ce presiunea din această movilă-predecesoare a depășit rezistența substratului suprapus, a apărut un crater care emite gaze”, au mai spus ei.
Craterele, un indicator al încălzirii globale
Pe măsură ce permafrostul se dezgheță din cauza creșterii temperaturilor, revin la viață și bacteriile și alți microbi care se întorc imediat la lucru, pompând metan. Atunci când gazul este captat mai sus de pământ, se creează aceste movile de înaltă presiune, cărora în cele din urmă le explodează vârful.
Pe măsură ce temperaturile vor crește în zonă, specialiștii se așteaptă la apariția mai multor astfel de fenomene, ceea ce este o veste proastă, având în vedere că metanul este un gaz cu efect de seră și contribuie la o încălzire mai mare.
„Craterele sunt un indicator foarte șocant al ceea ce se întâmplă în Arctica la o scară mai mare”, a declarat pentru BBC Future Sue Natali, de la Woodwell Climate Research Center din Woods Hole, Massachusetts.
Vă recomandăm să citiți și:
Ar putea schimbările climatice să facă din Siberia o regiune mai primitoare pentru oameni?