Ecosistemele marine au de suferit din plin din cauza schimbărilor climatice și a încălzirii globale. Poluarea, în diverse forme, este unul dintre factorii majori care a generat această situație. Soarta vieții marine și a recifelor de corali din Marea Roșie, respectiv a milioane de oameni, stă într-un petrolier vechi de 45 de ani, denumit „bomba plutitoare”.
FSO Safer, un petrolier vechi de 45 de ani, ruginește treptat în largul coastei de vest a Yemenului, având un milion de barili de petrol în cală.
Neglijată de proprietarii săi de mai bine de cinci ani, această navă veche masivă reprezintă un pericol grav pentru mediu, putând genera una dintre cele mai mari catastrofe din istorie.
De la izbucnirea războiului pe continent între rebelii Houthi, aliați cu Iranul, și forțele conduse de Arabia Saudită, compania petrolieră de stat yemenită a pierdut accesul la navă, inclusiv pentru reparații, iar forțele rebele au refuzat până acum intervenția Organizației Națiunilor Unite în acest caz.
Conform statu quo-ului, experții de mediu avertizează că este doar o chestiune de timp înainte ca toate cele 34 de tancuri de stocare a petrolului de pe nava Safer să se scufunde în mare, provocând o deversare de petrol de patru ori mai mare decât dezastrul Exxon Valdez din 1989. Atunci, 260.000 de barili de petrol s-au scurs în largul Alaskăi.
„O scurgere de 1 milion de barili garantează un dezastru regional de mediu și umanitar”, a avertizat un nou studiu citat de Science Alert.
O astfel de situație ar afecta sănătătatea și mijloacele de trai ale milioane de oameni care trăiesc în circa șase țări de-a lungul coastei Mării Roșii. „Aerul pe care îl respiră, mâncarea pe care o pescuiesc din mare și desalinizarea apei sunt toate expuse unui risc imediat”, mai spun autorii studiului.
Experții care au realizat cercetarea avertizează că, din cauza curenților oceanici din zonă, petrolul va fi distribuit către recifele de corali care acoperă aproape toți cei 4.000 de kilometri de pe coasta Mării Roșii.
Golful Aqaba, situat în cel mai nordic colț al Mării Roșii, găzduiește unul dintre cele mai curate ecosisteme de recif din lume, iar coralii săi s-au dovedit remarcabil de rezistenți la temperaturile în creștere și la acidificarea oceanelor. O deversare de petrol la magnitudinea menționată mai sus ar putea însemna decesul lor.
Cercetătorii avertizează că se pierde timp prețios deoarece petrolierul Safer se află, în prezent, în ultimele stadii de eroziune și ne apropiem de cel mai prost sezon pentru o deversare de petrol.
În luna mai a acestui an, o gaură prin care intra apă de mare în corpul vasului a fost temporar reparată. La scurt timp după aceea, în septembrie, oficialii din Arabia Saudită au susținut că au găsit un „punct de petrol” lângă navă, care se află chiar pe ruta de transport maritim a Mării Roșii.
Deși aceste rapoarte nu au fost verificate, dacă nava continuă să se descompună într-un ritm atât de accelerat până în iarnă, ar putea avea loc o catastrofă.
„Din analiză este clar că, în timpul iernii, dispersia petrolului se va extinde și mai mult spre nord și în centrul Mării Roșii în comparație cu o deversare care se dispersează în timpul verii”, au scris autorii studiului, printre care și Karine Kleinhaus, cercetătoare în domeniul coralilor de la Universitatea Stony Brook din New York.
Ea a avertizat că ar trebui luate măsuri înainte de venirea iernii, întrucât o deversare în acest sezon duce la răspândirea petrolului mai spre nord, ceea ce înseamă că „va rămâne blocat mai mult timp în Marea Roșie”.
Vestea bună este că forțele rebele au fost de acord în cele din urmă să lase reprezentanții ONU să inspecteze și să repare tancul petrolier, potrivit The New York Times. Vestea proastă este că această întreținere a fost amânată până în ianuarie și nu se știe dacă va avea loc în realitate.
În vara anului 2019, forțele rebele au fost de acord să lase ONU să repare tancul, însă s-au răzgândit chiar cu o seară înainte de începerea acțiunii.
Cercetătoarea Karine Kleinhaus a avertizat că deversarea petrolului din tancul Safer va distruge sau afecta milioane de oameni. Totodată, înseamnă distrugerea unei resurse oceanice globale, „deoarece recifele de corali din nordul Mării Roșii și din Golful Aqaba sunt proiectate să fie printre ultimele ecosisteme de recif din lume pentru a supraviețui deceniilor următoare”.
De cele mai multe ori, scurgerile de petrol sunt o surpriză, cel puțin în măsura în care nu se știe când vor avea loc. Dar cercetătorii spun că acesta este cel mai avansat avertisment cu privire la o deversare majoră, însă se risipește posibilitatea de a o opri.
În ciuda mai multor rapoarte privind corodarea conductelor și scurgerilor de pe vas, Organizația Maritimă Internațională (OMI) din cadrul ONU încă nu are o decizie sigură de reparare a navei sau scoatere a petrolului, chiar dacă petrolierul riscă din ce în ce mai mult să se scufunde.
Experții în domeniul mediului au descris mult timp Saferul drept o „bombă plutitoare”, având în vedere că „petrolul în sine a fost lăsat să putrezească”. Unii diplomați cred că rebelii sunt de acord și îl folosesc ca un factor de descurajare, „ca și cum ar avea o armă nucleară”.
Totodată, forțele rebele ar putea să îl vadă ca pe un instrument de negociere. Cu prețul corect, oficialii ONU ar putea să remedieze situația, dar pe cine să plătească și cât este încă în curs de negocieri intense.
În iulie, o organizație de mediu yemenită a estimat că va dura 30 de ani pentru ca mediul să se recupereze dacă petrolierul Safer se va scufunda și mai mult de 126.000 de oameni ai acestei națiuni își pot pierde mijloacele de subzistență din cauza poluării rezultate.
Totodată, din cauza dispariției numeroaselor plante care ajută la desalinizare, milioane de oameni ar putea rămâne fără apă. O mare parte din populația din Yemen se confruntă deja cu foametea și sărăcia din cauza actualului război.
Studiul care avertizează despre riscurile scufundării petrolierului Safer, denumit și „bomba plutitoare”, a fost publicat în Frontiers in Marine Science.
Dezastrul ecologic din Mauritius s-a amplificat. Nava din care se scurgea petrol s-a rupt în două
Cum au stins rușii incendiul izbucnit la o sondă petrolieră cu un tun antitanc
Măsuri disperate. Companiile petroliere pompează petrolul lipsit de valoare înapoi în pământ
Să fie neonicotinoidele cel mai mare dezastru ecologic contemporan?