Studiu. Maimuțele s-au auto-domesticit, la fel ca și oamenii
Acest fenomen, după cum explică cercetătorii, a modificat cursul evoluției primatelor.
Maimuțele, la fel ca oamenii, au trecut printr-un proces de auto-domesticire, modificând-și fiziologia și cursul propriei evoluții prin modul în care se comportă între ele. Studiile realizate de-a lungul timpului au arătat că domesticirea animalelor favorizează anumite trăsături fizice care nu sunt observate la animalele sălbatice. Acest fenomen, numit sindromul de domesticire, a fost remarcat încă din epoca lui Charles Darwin și se crede că se află în spatele a tot felul de trăsături și caracteristici fizice, notează Science Alert.
În timp ce termenul „domesticire” este probabil cel mai des folosit în contextul oamenilor care cresc animale, trebuie subliniat faptul că termenul poate avea și sensuri secundare. Oamenii de știință pleacă, de asemenea, de la ipoteza că oamenii s-au auto-domesticit în mod involuntar, optând pentru parteneri care cooperează cu restul membrilor comunității și care sunt mai puțin violenți.
Unii oameni de știință sunt de părere că, de-a lungul generațiilor, acele alegeri ar fi putut elimina unele dintre aspectele mai sălbatice și animalice ale comportamentului nostru antic, promovând în schimb toleranța și conduita prosocială, care la rândul lor ar fi putut duce la dezvoltarea civilizației umane așa cum o cunoaștem .
Primele dovezi în sprijinul unei teorii populare
Pare un teorie convingătoare, dar oamenii de știință recunosc că dovezile acesteia rămân în mare parte circumstanțiale. „Este într-adevăr o idee populară și interesantă, dar care nu are dovezi directe, care să susțină o legătură între comportamentul prietenos și alte caracteristici ale domesticirii”, spune neurologul Asif Ghazanfar de la Universitatea Princeton.
Un studiu condus de către dr. Ghazanfar și echipa sa, a dus la identificarea unei astfel de legături. În experimentele cu maimuțele din specia Callithrix jacchus, cercetătorii au descoperit ceea ce pretind a fi primele date care arată o asociere între comportamentul social vocal la o specie de animale și o trăsătură fizică de domesticire la animale individuale.
Marmosetele prezintă un grad ridicat de toleranță socială și cooperare socială și comunică între ele prin vocalizări. În studiile anterioare, Ghazanfar și echipa sa au arătat că puii acestor maimuțe învață aceste vocalizări într-un mod similar cu modul în care copiii învață să vorbească, prin interacțiunea cu părinții. Cu toate acestea, acest tip de feedback parental are efecte mai extinse decât cele de asimilare a tehnicilor de vocalizare. Unul dintre markerii cunoscuți de domesticire în cazul acestor maimuțe este o trăsătură de depigmentare: un petic alb de blană proeminent pe frunțile animalelor.
Experimentele conformă teoriile
Cercetătorii au dorit să investigheze dacă există o legătură între schimburile vocale și această particularitate morfologică, care, dacă ar fi identificată, ar putea fi considerată ca dovadă a unei forme de auto-domesticire. În experimentele cu trei perechi de gemeni sugari din trei familii diferite de marmite, fiecare maimuță a primit feedback vocal de la un „părinte simulat”: un computer conceput să imite un adult.
În aceste sesiuni, desfășurate pe parcursul a două luni, unuia dintre gemenii din fiecare pereche i s-a dat de 10 ori mai mult feedback vocal decât fratele său. Cercetătorii au descoperit că perioada de antrenament vocal primit de animale a fost legată de mărimea petei albe de blană de pe cap, marcatorul de domesticire pare mai mare și crește mai repede dacă au primit mai mult timp relaționare verbală.
„Dacă modificăm rata de dezvoltare vocală a maimuțelor, atunci schimbăm și rata de colorare a blănii”, spune Ghazanfar. „Este atât un set de rezultate fascinant, darși ciudat!”, concluzionează cercetătorul.
Citește și:
Un caz sever de domesticire a dus la extincţia unei rase de vaci cu înfăţişare bizară