O creșă pentru puii de rechin, veche de 24 de milioane de ani, a fost descoperită
În urmă cu aproape 24 de milioane de ani, pui de rechini, strămoși ai bestiei imense numite megalodon, aveau nevoie de un loc în care să crească înainte să se avânte în ocean, așa că înotau în apropiere de coastă, în locuri în care prada putea fi prinsă ușor, anume o creșă în ceea ce în ziua de azi este South Carolina, potrivit noilor cercetări.
Până acum, oamenii de știință știau doar de două creșe de fosile de rechini, anume o creșă de megalodon de 10 milioane de ani din Panama și una de mari rechini albi veche de 5 milioane de ani din Chile.
Pe lângă faptul că este a treia astfel de creșă, noua descoperire este prima creșă documentată pentru Carcharocles angustidens, un rechin care a trăit în timpul Oligocenului (în urmă cu 34 – 23 de milioane de ani), a spus unul dintre cercetători, Robert Boessenecker, de la the Mace Brown Museum of Natural History din South Carolina.
Cel mai mare C. angustidens documentat vreodată
Atunci când Boessenecker și colegii săi au analizat unul dintre dinții de rechini descoperiți la creșă, aceștia au dat peste altă surpriză. Dintele provenea de la cel mai mare C. angustidens documentat vreodată, potrivit unei ecuații care calculează lungimea corpului unui rechin în funcție de mărimea dintelui său. Noua estimare schimbă înțelegerea noastră privind posibilele dimensiuni ale acestor carnivori antici.
Anterior, deținătorul recordului era un dinte de C. angustidens descoperit în Noua Zeelandă, care dezvăluia că rechinul dispărut putea ajunge la o dimensiune maximă de la 8,47 metri. „Lungimea maximă recalculată de noi pentru C. angustidens este de 8,85 metri. Asta este mult mai mare decât specimenul din Noua Zeelandă”, a spus Addison Miller, un alt cercetător.
Prin comparație, marele rechin alb modern (Carcharodon carcharias) poate atinge lungimi de 6 metri, însă mulți rechini sunt mici.
„Avem de-a face cu o creșă de C. angustidens”
Cercetările privind dinții de rechin descoperiți la creșă, care nu au fost publicate încă într-un jurnal, au fost prezentate la data de 13 octombrie la conferința anuală Society of Vertebrate Paleontology, care s-a desfășurat în mediul virtual anul acesta din cauza pandemiei de COVID-19, scrie Live Science.
Totodată, Miller a descoperit 87 de dinți, trei (3%) fiind de pui, 77 (89%) erau juvenili și șapte (8%) erau adulți. „Lungimea totală a corpului era în medie de 4,8 metri, ceea ce sugerează că avem de-a face cu o creșă de C. angustidens”, a mai adăugat Miller.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Creatura din ocean care îi îngrozește pe marii rechini albi
O fosilă recent descoperită răstoarnă tot ce știam despre evoluția rechinilor
Viața secretă a rechinilor a fost dezvăluită: cultivă rețele sociale surprinzătoare
Rechinii au ajuns la stadiul de „dispariție funcțională” în 19% dintre recifele din oceanele lumii