Bazinul fluviului Congo are o istorie naturală și culturală remarcabilă.
Congo este al doilea cel mai lung râu din Africa, cei 4.400 de kilometri ai săi întinzându-se de-a lungul a nouă țări. Acesta reprezintă o parte importantă din viețile a peste 75 de milioane de persoane, oferindu-le hrană, apă și o modalitate de transport, notează Live Science.
Râul este recunoscut pentru faptul că este cel mai adânc din lume, în anumite puncte acesta atingând 220 de metri. Experții explică faptul că Congo este tât de adânc în anumite zone încât nu permite luminii să atingă fundul.
Bazinul râului Congo se dovedește a fi extrem de important din punct de vedere economic, fiind o sursă importantă de fildeș, cauciuc și lemn pentru construcții. Melanie Stiassny, curatoare a Muzeului American de Istorie Naturală explică faptul că acest bazin reprezintă „inima de apă dulce” a Africii.
Sistemul râului Congo se întinde prin nouă țări: Republica Congo, Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană, Zambia, Angola, Camerun și Tanzania. Acest sistem fluvial lung are o anatomie unică care o împarte în trei regiuni distincte: superior, mijlociu și inferior. Partea superioară este formată din afluenți rapizi, mijlocul este în mare parte un curent constant, iar partea inferioară este formată din chei și cascade, ceea ce îl poate face periculos.
Afluenții, sau râurile sau pâraiele mai mici care alimentează râul Congo, sunt cunoscute sub numele de Congo-ul superior. Râul Lualaba este principalul afluent al râului, este originar din partea de sud-est al Republicii Democratice Congo, de pe platoul Katanga, la o înălțime de 1.2000 m, și curge spre nord. Acesta transportă cel mai mare volum de apă în Congo din oricare dintre afluenții săi. După 2.900 km, râul Lualaba se alimentează și devine râul Congo.
Trecerea de la cursul superior la cel mijlociu se face prin Cascadele Boyoma, cunoscute și sub numele de Cascadele Stanley, acestea întinzându-se pe aproximativ o sută de kilometri.
După 1.000 de kilometri ai cursului mijlociu se formează bazinul Malebo, cunoscut anterior drept bazinul Stanley. Capitala Republicii Congo, Brazzaville, se află pe malul nordic, în timp ce capitala Republicii Democratice Congo, Kinshasa, se află pe malul sudic.
Următoarea oprire important pe cursul râului Congo este reprezentată de către Cascadele Livingstone, descoperite de către exploratorul David Livingstone. Aceste cascade constau într-o serie de praguri cu o cădere de 900 de metri și se întind pe 350 de kilometri. Trebuie menționat și faptul că în această porțiune râul se îngustează destul de mult, ajungând chiar și la 300 de metri.
Congo-ul inferior este un canal îngust de aproximativ 320 km care se varsă în Oceanul Atlantic. Congo este diferit de majoritatea celorlalte râuri majore, care formează, de obicei, o deltă a râului sau o rețea de râuri și pâraie mai mici care se varsă în ocean.
Terenul din bazinul Congo este o rețea de râuri, mlaștini și păduri mai mici. Întreaga sa zonă acoperă aproape toată Republica Congo, Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană, vestul Zambiei, nordul Angolei și anumite părți din Camerun, Gabon și Tanzania. Bazinul este mărginit de deșertul Sahara la nord, Oceanul Atlantic la sud și vest, iar la est se află regiunile lacurilor africane.
Pădurea din bazinul Congo găzduiește o abundență de specii unice de plante și animale ,oamenii de știință au estimat că aproximativ 10.000 de specii de plante tropicale se găsesc în această pădure tropicală enormă, iar aproximativ 30% dintre acestea nu pot fi identificate în altă parte a lumii.
Bazinul Congo este, de asemenea, habitatul natural al aproximativ 400 de specii de mamifere, 1.000 de specii de păsări și 700 de specii de pești. În contrast, Nilul are aproximativ 800 de specii unice de pește, iar Mississippi are aproximativ 100.
Arheologii au stabilit faptul că oamenii trăiesc în bazinul Congo de mai bine de 50.000 de ani. În prezent, acolo trăiesc în jur de 75 de milioane de oameni, aceștia fiind divizați în aproximativ 150 de grupuri etnice.
Dovezile arheologice sugerează că unele triburi au început să formeze sate de-a lungul râului Congo în urmă cu aproximativ 4.700 de ani. Unelte de fier și ceramica descoperite sugerează că unele dintre grupuri s-au așezat de-a lungul râului în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, când populațiile de popoare vorbitoare de bantu au migrat din savanele din Africa Centrală de Vest în întregul Bazinul Congo. Acest eveniment este cunoscut sub numele de expansiunea Bantu.
Tigrul cu solzi din apele Africii
Care este cea mai mare cascadă din lume?
Congo, gata sa isi protejeze padurile cu banii Uniunii Europene
Populațiile de pești migratori au scăzut cu 76% în ultimii 50 de ani