În adâncurile întunecate și reci ale apelor vestice ale Groenlandei, un ecosistem liniștit prosperă. Pentru prima dată, în aceste ape a fost găsită o grădină de corali și bureți moi, care se întind pe o suprafață mai mult decât dublă față de cea a Bucureștiului.
Descoperirea scoate în evidență nu doar faptul că se cunoaște foarte puțin despre regiunile mai adânci ale oceanului, dar și că pot fi distruse fără să se știe. Habitatul recent descoperit se află chiar lângă o zonă unde se face pescuit industrial cu traule. Din această cauză, oamenii de știință au cerut ca acesta să fie clasificat ca un ecosistem marin vulnerabil.
Din cauza lipsei luminii solare și a frigului, presiunea oceanică este extrem de mare în adânduri, fapt ce îngreunează cercetările.
Astfel, este novoie de echipamente speciale cu tehnologie înaltă, deloc ieftine, care să reziste la o asemenea presiune.
Sistemul de corali moi din Gronelanda a fost descoperit cu ajutorul unei platforme pe care oamenii de știință au denumit-o sania video de adâncime, alcătuită dintr-o cameră GoPro, lumini și indicatori laser, adăpostită într-un cadru de oțel suspendat de nava de cercetare. Această sanie improvizată, care din fericire nu costă foarte mult, poate ajunge la adâncimi de 1.500 de metri.
„Adâncurile mării sunt adesea trecute cu vederea în ceea ce privește explorarea. Avem hărți mai bune ale suprafeței de pe Marte decât ale mării adânci”, a spus geograful Stephen Long de la University College London și Zoological Society of London, din Marea Britanie.
În aceste condiții, dezvoltarea unui instrument care să nu coste mult și să poată rezista în mediile marine de adâncime deschide noi posibilități pentru înțelegerea și gestionarea ecosistemelor din aceste zone.
În timp ce folosea această sanie video, echipa a descoperit o vastă grădină de corali care se întindea pe 486 de kilometri pătrați în zona Mesopelagic (sau zona crepusculară), la adâncimi cuprinse între 314 și 585 de metri.
La aceste adâncimi pătrunde foarte puțină lumină. La o adâncime de 200 de metri mai rămâne vizibilă doar 1% din lumina de la suprafața oceanului. Totodată, la o adâncime de 500 de metri, presiunea este de peste 50 de ori mai mare decât presiunea atmosferică la nivelul mării.
Aici, algele simbiotice fotosintetice, care conferă coralilor culorile strălucitoare, nu pot supraviețui. Palizi fără alge, acești corali încă pot prospera cu nutrienții din ocean.
Și asta au găsit cercetătorii, o vastă grădină de corali alcătuită din corali conopidă, stele-pană, bureți, anemone, stele fragile, hydrozoa, bryozoani și, bineînțeles, pești.
„Grădinile de corali sunt caracterizate prin colecții dintr-una sau mai multe specii (de obicei corali care nu formează un recif), care se așează pe diverse habitate, dure și moi, de la stâncă până la nisip, și susțin o faună diversă”, a explicat zoologul Chris Yesson, de la Zoological Society of London, citat de Science Alert.
Diversitatea nu a lipsit nici din această zonă. Din cele 1.239 de imagini GoPro, echipa a adnotat 44.035 de organisme individuale. Cele mai multe au fost anemonele, în număr de 15.531, dar și coralii conopidă (11.633).
Pornind de la această descoperire, oamenii de știință avertizează asupra impactului pe care îl are activitatea umană desfășurată în zonă, în special pescuitul marin cu traule.
Cercetarea a fost publicată în jurnalul Frontiers Marine Science.
Sculptura care dezvăluie cât de sănătoasă este Marea Barieră de Corali
Avertisment dramatic: Recifele de corali vor dispărea în următorii 80 de ani
Palau interzice soluţiile de protecţie solară pentru a salva coralii