Oamenii de știință au lansat o inițiativă de a monitoriza viața sălbatică înainte, în timpul și după pandemia de coronavirus.
Echipa de cercetători are ca scop studierea fenomenului „anthropause”, încetinirea temporară la scară largă a activității umane, care mai mult ca sigur are un impact profund asupra altor specii.
Cu puțin noroc, măsurarea acelui impact va dezvălui modurile prin care putem să „împărțim această planetă supraaglomerată”, au spus oamenii de știință.
Inițiativa descrie o serie de „pași urgenți” care pot permite cercetătorilor să afle cât mai mult posibil despre impactul absenței bruște a oamenilor. Oamenii de știință ar trebui să aibă accesul și permisiunea necesare pentru a-și desfășura lucrul și pentru a obține informații despre mișcarea oamenilor, precum și date de monitorizare a animalelor.
Profesorul Christian Rutz de Universitatea St. Andrews este președintele International Bio-logging Society.
Astfel, Rutz a subliniat că dispozitivele mici conectate la animale pentru a le înregistra mișcările și alte comportamente au colectat informații din habitate din întreaga lume în timpul pandemiei.
„Avem o oportunitate foarte valoroasă de cercetare acum. A fost cauzată de circumstanțe tragice, dar nu putem să o ratăm”, a explicat profesorul pentru BBC.
De obicei, studiile care încearcă să analizeze impactul prezenței și activității umane asupra animalelor sălbatice sunt limitate la comparații între habitatele protejate și zonele neprotejate, sau studierea peisajelor în urma dezastrelor naturale.
„Însă, în timpul pandemiei am avut acest fenomen prezent pe tot globul. În diferite așezări și habitate în care unele specii au avut asupra lor dispozitive de monitorizare tot timpul”, a mai adăugat Rutz.
Pe rețelele de socializare au circulat multe povești despre modul în care animalele sălbatice s-au bucurat de absența oamenilor. Animalele s-au deplasat în voie prin zonele urbane. Totuși, în unele zone, lipsa activității umane pare să fi fost dăunătoare ducând la intensificarea braconajului și absența ecoturismului.
Diego, țestoasa care și-a salvat specia de la dispariție, s-a întors acasă
Cu ce se hrănește, de fapt, marele rechin alb. Oamenii de știință au fost uimiți