Cercetătorii explică faptul că astfel de oase cardiace sunt caracteristice rumegătoarelor mari.
Un studiu recent a demonstrat că odată cu înaintarea în vârstă există posibilitatea ca în inimile unor cimpanzei o parte dintre țesuturi să se calcifieze. În termeni comuni, cercetătorii explică că există posibilitatea ca în inimile acestor primate să se formeze oase care nu au fost descoperite anterior, notează Science Alert.
Oamenii de știință explică faptul că această structură calcificata, os cordis, este caracteristică rumegătoarelor mari cum ar fi vitele sau bivolii, dar și în cazul cămilelor sau chiar al vidrelor. Cu toate astea, aceasta este prima dată când acest os a fost identificat la primate.
„Descoperirea unui nou os al unei specii este un eveniment rar, mai ales în cazul cimpanzeilor care au o anatomie atât de asemănătoare cu oamenii. Se ridică întrebarea dacă unii oameni ar putea avea structuri asemănătoare”, explică Catrin Rutland, expertă în anatomie a Universității Nottingham.
În cadrul acestui studiu au fost studiați 16 cimpanzei ale căror inimi au fost scanate. Rezultatele au arătat că unul dintre subiecți, o femelă, cea mai în vârstă din grup, prezenta chiar mai multe zone de calcifiere.
Analizele ulterioare au demonstrat că aceste structuri erau compuse din oase, cartilaje și, în unele cazuri un țesut aflat între cele două.
Oamenii de știință subliniază faptul că, în termeni metodologici, studiul pe care l-au desfășurat a fost restrâns, totuși, au motive să bănuiască că rezultatele obținute pot fi extinse la întreaga populație de cimpanzei.
Studiile au demonstrat că aproximativ 70% din cimpanezeii din captivitate suferă de probleme de natură cardiacă, din cei 16 care au fost incluși în acest studiu doar trei erau sănătoși. În cazul cimpanzeilor cea mai comună maladie cardiovasculară se dovedește a fi fibroză miocardică idiopatică, aceasta ducând la acumularea de țesut conjunctiv fibros.
Cercetătorii care au condus acest studiu explică faptul că toți cimpanzeii care au prezentat țesut calcificat sau urme de cartilaj în interiorul inimii sufereau și de probleme cardiace.
„Asocierea semnificativă între prezența unui os cordis și fibroză miocardică idiopatică, sugerează că prezența unui acestui țesut la cimpanzei poate fi o constatare sau marker patologic, mai degrabă decât o caracteristică anatomică”, notează cercetătorii.
Observațiile și studiile viitoare, explică cercetătorii, ar trebui să se concentreze asupra modul în care aceste țesuturi calcificate interferează cu sănătatea cimpanzeilor. „Dacă prezența formării cartilajului sau a osificarii țesutului cardiac al cimpanzeilor crește șansele de evenimente aritmice nu este încă cunoscută”, notează aceștia.
Studiul a fost publicat în Scientific Report.
Genetic, suntem aproape identici cu cimpanzeii. De ce suntem, totuşi, atât de diferiţi de ei?