Topirea permafrostului este bombă cu ceas
Experții explică faptul că în permafrost se află virusuri antice și o cantitate extrem de mare de gaze cu efect de seră.
Topirea permafrostului reprezintă un motiv de îngrijorare pentru oamenii de știință din întreaga lume, aceștia explică faptul că acesta reprezintă o bombă cu ceas care ar putea afecta întreaga planetă, notează Science Alert.
Ce este permafrostul?
Termenul de „permafrost” face trimitere la solul înghețat din regiunile cu climă rece. Cercetătorii explică faptul că mare parte a permafrostului poate fi identificat în regiunile nordice și că acesta se află în această stare de câteva mii de ani. Regiuni precum Rusia, Canada, mai exact în zona dintre Cercul Polar și pădurile boreale poate fi identificat acest tip de sol.
Permafrostul poate avea o adâncime până la cîteva sute de metri, asta în funcție de regiune și de condițiile de mediu. În acest strat de sol înghețat cercetătorii estimează că se află 1,7 trilioane de tone de carbon sub forma plantelor și animalelor descompuse. O cantitate dublă de carbon sub formă de dioxid de carbon și metan mai poate fi identificată în acest sol.
Topirea permafrostului de către creșterea temperaturilor antrenează un efect de cascadă în care topirea solului duce la eliberarea unei cantități mari de gaze cu efect de seră care duce la creșterea temperaturilor și tot așa.
Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei a explicat în septembrie 2019 că evoluția actuală a creșterii temperaturi va duce la topirea unei mari părți din permafrost până în 2100.
O bombă cu ceas
Topirea acestui strat de sol înghețat ne expune la o serie de pericole care au fost prinse în gheață o perioadă îndelungată. Mai exact, cercetătorii explică faptul că în permafrost s-ar putea afla bacterii și virusuri pentru care nu suntem pregătiți.
Un caz dramatic a fost înregistrat în anul 2016 atunci când un copil din Rusia a murit din cauza unui focar de antrax care și-ar fi avut originea în corpurile unor reni care ar fi murit cu 70 de ani înainte dar care au fost conservați de solul înghețat.
În 2014, oamenii de știință au identificat un virus gigant, Pithovirus sibericum, care a fost blocat în gheață pentru 30.000 de ani. Din fericire, acesta s-a dovedit a fi inofensiv pentru oameni. Totuși, trebuie să ne punem întrebări legate de pericolul pe care patogenii din permafrost îl ridică, în mod direct, asupra sănătății noastre.
Permafrostul și scurgerea de țiței
În data de 29 mai 2020, 21.000 de tone de motorină s-au vărsat în râurile din Arctica rusească dintr-un rezervor. Autoritățile și experții sunt de părere că topirea permafrostului s-ar putea afla la baza acestei scurgeri.
Pe termen mediu și lung, dezghetarea solului din regiunile arctice pune în pericol infrastructura folosită pentru extracția diferitelor resurse subsolice, iar asta se poate transpune în catastrofe ecologice, precum cea prezentată mai sus.