Cercetătorii susțin că Câmpia Palaeo-Agulhas, din sudul Africii, a oferit adăpost pentru oameni și animale în timpul perioadelor glaciare.
Suprafața Pământului se află în continuă schimbare, iar noile studii ne dezvăluie modul în care strămoșii noștri au evoluat prin descoperirea unor regiuni care între timp au fost înghițite de ape. Un astfel de exemplu este cel al Câmpiei Palaeo-Agulhas, aflată acum în sudul Africii de Sud și care a fost un habitat important pentru oameni și animale, notează Science Alert.
Câmpia este acoperită în prezent de către apele oceanului, totuși, urme ale prezenței oamenilor pe suprafața acesteia pot fi găsite în peșterile din apropierea Golfului Mossel. În prezent acestea se află pe coastă, dar, în trecut acestea ar fi fost un punct din care putea fi observată întreaga câmpie.
„În timpul ciclurilor glaciare, platforma continentală a fost expusă”, explică antropologul Jamie Hodgkins de la Universitatea Colorado, Statele Unite ale Americii.
„Ar fi existat o suprafață imensă de teren în fața siturilor rupestre. Ne-am gândit că este probabil ca oamenii și carnivorele să vâneze animale în timp ce migrau spre est și spre vest”, mai adaugă cercetătorul.
Pentru a testa această ipoteză, oamenii de știință au testat dinți ai unor erbivore care au trăit în acea regiune în urmă cu 150.000 de ani pentru izotopi de oxigen și carbon. Acești izotopi pot fi folosiți pentru a determina modul în care animalele migrau.
Studiile anterioare au dovedit că precipitațiile sezoniere influențează speciile de plante care cresc în estul și vestul regiunii, iar asta înseamnă că izotopii din acestea pot fi folosiți pentru a urmări modul în care au migrat animalele.
Analiza izotopilor a relevat faptul că animalele care au fost incluse în acest studiu nu prezentau un tipar de migrare între vestul și estul regiunii. „În general, rezultatele izotopului de carbon-13 nu susțin un model de ecosistem în care majoritatea ierbivorelor au realizat migrații pe distanțe lungi care ar fi în concordanță cu un sistem de migrație est și vest de-a lungul Câmpiei Palaeo-Agulhas”, au scris cercetătorii în studiul lor.
Această constatare sugerează faptul că sursele de hrană erau suficiente pentru speciile de erbivore. „Știm acum că sistemele râurilor aprovizionau coasta, astfel încât animalele nu trebuiau să migreze. A fost o locație excelentă, o decizie bună în ceea ce privește resursele”.
Resursele din zonă au atras și alte animale, nu doar erbivorele, devenind un teren de vânătoare extrem de bogat pentru oamenii primitivi din Pleistocen, indiferent de perioadele de răcire experimentate de către planetă.
„În timpul dintre erele glaciare, când coasta s-a apropiat de peșteri, oamenii aveau crustacee și alte resurse marine la îndemână. Când coasta s-a extins în timp erei glaciare, vânătorii au avut acces la un mediu terestru bogat”.
O serie de studii sugerează faptul că oamenii au prosperat în această regiune chiar și în timpul catastrofei Toba, atunci când supervulcanul cu același nume a erupt în urmă cu 74.000 de ani.
Când a fost expusă Câmpia Palaeo-Agulhas, a fost un > poziționat lângă unele dintre cele mai bogate coaste din lume”, explică cercetătorii.
„Această confluență unică de mâncare din uscat și mare a dat naștere culturilor complexe dezvăluite de arheologie și a oferit un loc sigur pentru oameni în timpul ciclurilor glaciare”, concluzionează aceștia.
Studiul a fost publicat în Quaternary Science Reviews.
Când au început strămoşii noştri să vâneze? Mult mai devreme decât credeam, spun oamenii de ştiinţă
Neandertalii şi oamenii moderni au evoluat în direcţii diferite în urmă cu 800.000 de ani în urmă
Descoperire importantă despre omul primitiv. Folosea focul acum 750.000 de ani