Oamenii de ştiinţă explică faptul că păianjenii (Araneae), cel mai numeros ordin de arahnide – peste 40.000 de specii descoperite până în prezent, au reuşit să se întindă pe toate continentele cu excepţia Antarcticii. Dat fiind numărul extrem de mare de specii din cadrul acestui ordin, din partea păianjenilor ne putem aştepta la o diversitate a formelor, mărimilor, culorilor, dar şi a mediilor la care s-au adaptat, vorbim aici de peşteri, păduri tropicale sau chiar colţul camerei tale. DeBugged a creat o listă cu 10 informaţii interesante despre păianjeni:
Studiile arată că, în medie, ne aflăm mereu la trei metri de un păianjen, vestea bună este că aceştia, de obicei, nu sunt periculoşi şi se ascund de privirile noastre.
Păianjenii au forme şi dimensiunile diferite, fiecare având aspectul şi caracteristici unice. Sunt cunoscute în prezent aproximativ 40.000 de specii diferite de păianjen. Cu toate acestea, unii oameni de ştiinţă cred că mai sunt multe de descoperit.
Există câteva arahnide în lume care provoacă unele muşcături urâte, care datorită veninului lor pot provoca unele probleme de sănătate. Majoritatea păianjenilor nu vor muşca oamenii şi, dacă o fac, veninul lor nu este suficient de puternic pentru a provoca daune.
Din păcate, aceasta nu este o veste bună pentru masculi, în unele cazuri, în funcţie de specie, femela îşi va mânca partenerul, înainte, în timpul sau după copulare. Acest comportament al canibalismului sexual este ceea ce a inspirat numele unor specii, cum ar fi văduva neagră?
Unele specii de păianjen folosesc dansul pentru a-şi atrage partenerii. Unul dintre aceste cazuri este cel al masculului păianjenul păun, care îşi foloseşte abdomenul pentru a-şi atrage partenera, totuşi, tot acest „ritual” se sfârşeşte în violenţe sau chiar moartea „dansatorului”.
Unul dintre cele mai uşor de recunoscut indicii ale prezenţei unui păianjen este pânza pe care acesta o ţese, studiile arată că, în unele cazuri, aceasta poate fi de cinci ori mai rezistentă decât faţă de un fir de oţel cu aceeaşi grosime.
Oamenii de ştiinţă explică faptul că păianjenii au sânge albastru şi asta deoarece molecula de care se lipeşte oxigenul în cazul acestora are la bază cupru; în cazul oamenilor această moleculă are la bază fierul.
Studiile au arătat că pânzele pe care le ţes păianjenii sunt, de fapt, un lichid, care atunci când intră în contact cu aerul se solidifică.
Observaţiile asupra păianjenilor au relevat faptul că masculii oferă femelelor diferite cadouri, în general musculiţe pe care le-au capturat. Totuşi, uneori acest cadouri pot fi bucăţi de frunze sau cadouri pe care alte femele le-au refuzat.
Muşchii lor nu pot decât tragă picioarele spre interior, dar nu le pot extinde. Pentru a rezolva această problemă, păianjenii vor pompa un lichid apos în picioare pentru a-şi împinge membrele din nou. Acesta este motivul pentru care ori de câte ori vedem un păianjen mort, picioarele sale sunt întotdeauna arcuite spre interior, deoarece în interiorul acestora nu există lichid pentru a le retrage.
Citeşte şi:
De ce e bine să laşi păianjenii din casa ta în pace
„Vagabondul brazilian”: cel mai veninos păianjen din lume
Trebuie sau nu trebuie să omori păianjenii din casă?