Dar, chiar dacă vom vedea o cădere masivă în acest an, concentraţiile de CO2 din atmosferă şi care se încălzesc planeta nu se vor stabiliza până când lumea nu va ajunge la zero emisii.
De la gripa spaniolă, care a ucis milioane de oameni în urmă cu peste 100 de ani, expansiunea globală a emisiilor de CO2 a crescut masiv.
În timp ce sursele de energie convenţională au transformat lumea, emisiile de carbon au crescut temperaturile globale cu puţin peste 1grad Celsius de la mijlocul anilor 1850 şi ar putea creşte cu 3-4 grade C până la sfârşitul acestui secol, dacă nivelul de CO2 nu este redus.
Criza financiară din 2008-2009 a redus emisiile doar cu aproximativ 450 de milioane de tone, valoare mult mai redusă decât scăderea CO2 din perioada următoare celui de-al doilea război mondial, de aproximativ 800 de milioane de tone.
De asemenea, valoarea este mai mică decât cea din perioada recesiunii globale de la începutul anilor ’80, care a urmat crizei petrolului de la sfârşitul anilor ’70.
În această perioadă, nivelul de CO2 a scăzut cu aproximativ un miliard de tone.
Însă pandemia din 2020 depăşeşte toate aceste valori.
Agenţia Internaţională pentru Energie a spus că lumea va folosi cu 6% mai puţină energie în acest an – echivalentul pierderii consumului din India.
O serie de analize diferite arată că emisiile din acest an vor scădea cu 4-8%, undeva între 2 şi 3 miliarde de tone de gaze, valoare de 6 – 10 ori mai mare decât la ultima recesiune globală.
Blocajele au redus cererea globală de energie electrică cu 20% sau mai mult, spune IEA.
Pe parcursul întregului an, nevoia de energie electrică va scădea cu 5% – cea mai importantă de la Marea Depresiune din anii 1930.
Modificările cererii de energie vor avea un efect negativ asupra cererii globale de cărbune, care urmează să scadă 8% în acest an.
Cu China prima ţară care şi-a oprit economia ca răspuns la virus, consumul de cărbune a scăzut brusc la început, deşi acum revine, iar aşteptarea analiştilor energetici este că producţia din acest an va scădea cu puţin peste 1%.
Cercetătorii spun că emisiile de CO2 sunt afectate în prezent, în cea mai mare măsură, de reducerea transportului rutier.
Potrivit AIE, activitatea globală de transport rutier global a scăzut la 50% din nivelul anului 2019 până la sfârşitul lunii martie 2020.
„În recesiunea din 2009, cererea medie de petrol a scăzut cu 1,3 milioane de barili pe zi faţă de 2008. Iar acum 2020 este cu 10 milioane de barili pe zi mai mică decât în 2019”, a declarat Erik Holm Reiso, de la Rystad Energy, o firmă de cercetare independentă. „Este un ciclu mult mai sever”.
În mod similar, călătoriile aeriene au scăzut enorm, dar cu cantităţi diferite în diferite regiuni. În Europa, numărul zborurilor este în scădere cu aproximativ 90%, în timp ce în SUA reducerea a fost mai lentă, cu aproximativ jumătate din numărul de avioane decolate faţă de anul trecut.
Totuşi, la nivel global, cererea de combustibil pentru aviaţie a scăzut cu 65% în aprilie faţă de anul trecut.
Parisul a înregistrat o scădere a CO2 de 72% (+/- 15%) în luna martie faţă de normal, iar la New York, în aceeaşi perioadă, scăderea este de aproximativ 10%.
„În zona Parisului, nu există centrale electrice mari, nici site-uri industriale”, spune Philippe Ciais, de la Institutul Pierre Simon Laplace din Paris. „O altă diferenţă este dacă imobilele sunt încălzite cu combustibili sau cu electricitate. În Franţa, aproximativ 70% din energia electrică provine din energie nucleară.”
O mare parte din CO2 din New York provine din emisiile legate de încălzirea clădirilor. Dar emisiile semnificative provin din centralele cu combustibil fosil bazate în limitele oraşului. Maşinile ocupă o proporţie mult mai mică din consumul total de energie.
Pe de altă parte, scăderea emisiilor de carbon care a urmat recesiunii în 2009 a fost urmată de o creştere accentuată de aproape 6% în 2010. Ceva similar s-ar putea întâmpla în următorii doi ani.