Nu au fost înregistrate victime sau daune materiale deşi vulcanul a continuat să arunce în aer cenuşă şi săptămâna aceasta, până la o înălţime de circa 300 de metri.
„Locaţia norului arată că este de origine vulcanică”, a afirmat Verity Flower, vulcanolog la Centrul de Zbor Spaţial Goddard (Goddard Space Flight Center) al NASA.
Alături de colegii lui, Flower a folosit un dispozitiv special al unui satelit al NASA pentru a măsura înălţimea acestor nori de cenuşă şi pentru a observa forma, dimensiunea şi proprietăţile de absorbţie luminoasă ale particulelor din interiorul acestora.
Partea mai întunecată a dârei pare să fie la o altitudine mai mică, spre deosebire de pufurile albe strălucitoare centrate deasupra vulcanului, potrivit NASA.
„Este posibil ca particulele mai grele de cenuşă emise să rămână mai jos în atmosferă şi să fie transportate către nord de vânt. În schimb, orice apă şi gaze din dâră, care sunt mai uşoare, ar fi transportate mai sus şi s-ar condensa rapid în atmosferă”, afirmă Flower, citat de Fox News.
Centrul pentru Vulcanologie din Indonezia a emis o alertă de nivel 2, ceea ce înseamnă că deşi vulcanul prezintă în continuare tulburări crescute, cu potenţial de erupţie într-un interval de timp incert sau este în curs o erupţie, pericolul este limitat.
Situat între insulele Java şi Sumatra, în cea mai activă zonă din punct de vedere geologic de pe Pământ (situată în aşa-numitul Cerc de foc al Pacificului), vulcanul Anak Krakatau a mai erupt în decembrie 2018, provocând un tsumani care a ucis peste 430 de oameni şi a rănit alte câteve mii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Insula mică o înghite pe cea mare: ce se întâmplă în „Cercul de Foc al Pacificului”
Krakatoa: vulcanul care a adus negura
20 de lucruri pe care nu le ştiai despre cutremure
Care sunt cele mai mari 10 insule din lume?