În domeniul psihologiei animale, ideea că câinii ar putea să experimeteze dragostea a fost respinsă de către cercetători, aceştia argumentând faptul că o astfel ipoteză este una sentimentalistă şi că nu respectă rigorile metodei ştiinţifice. În noua sa carte, Dog is Love: Why and How Your Dog Loves You, Clive Wynne, fondatorul Centrului de Ştiinţe Canine din Cadrul Universităţii Arizona, argumentează că, în realitate, patrupezii pot experimenta sentimentul de dragoste, într-un mod similar oamenilor, notează The Jakarta Post.
„Cred că vine un moment în care merită să fii sceptic faţă de scepticismul tău”, explică dr. Wynne.
Oamenii de ştiinţă au desfăşurat o serie de teste şi au ajuns la concluzia că oxitocina, substanţa care facilitează ataşementele emoţionale între oameni, poate fi identificată şi în cazul câinilor, funcţionând şi în cazul relaţiilor dintre oameni şi câini. Un studiu recent, efectuat de către cercetătorii de la Universitatea Azabu din Japonia a arătat că nivelul de oxitocina prezintă o creştere în cazul căţeilor, atunci când aceştia îşi privesc stăpânii în ochi, într-un mod asemănător celui observat în cazul mamelor şi al bebeluşilor.
În 2009, geneticiana Bridgett von Holdt, de la Universtatea California Los Angeles, a descoperit, în codul genetic al câinilor, o mutaţie care, în cazul oamenilor, provoacă sindromul Williams. Această afecţiune se manifestă prin limitări intelectuale şi sociabilitate crescută.
„Lucrul esenţial despre câini, ca şi pentru persoanele cu sindrom Williams, este dorinţa de a forma conexiuni strânse, de a avea relaţii personale afective, de a iubi şi a fi iubit”, explică dr. Wynne.
Wynne este de părere că viitoarele studii ar trebui să se concentreze asupra genomului câinilor şi a modului în care aceştia au fost domesticiţi. El este unul dintre acei oameni de ştiinţă care explică faptul că apropierea dintre oameni şi câini a avut loc în mod gradual, strămoşii acestora apropiindu-se de zonele în care oamenii îşi aruncau resturile alimentare şi gunoaiele şi, de-a lungul timpului, au început să fie folosiţi în expediţiile de vânzătoare, în urmă cu 8.000-10.000 ani, după estimările autorului.
Aceată schimbare a paradigmei în care înţelegm modul în are funcţionează relaţiile pe care le avem cu căţeii noştri are şi o implicaţie directă asupra modului în care ar trebui să avem grijă de aceştia. Mai exact, faptul că câinii sunt animale sociale, care au nevoie de apartenenţă la un grup şi afecţiune din parte membrilor, înseamnă că metodele de dresaj care apelează la durere sau dominare afectează bunăstarea acestora. Wynne explică faptul că atenţia şi grija noastră au efecte mult mai bune faţă de jucăriile pe care le cumpărăm pentru a ne ţine câinii ocupaţi.
Citeşte şi:
De ce dau câinii din coadă? Explicaţia nu este aşa de simplă cum ne imaginăm
Cum afli dacă este fericit câinele tău? Iată cum se „traduc” expresiile faciale ale câinilor (VIDEO)
Cum trebuie să reacţionezi atunci când câinele nu te ascultă? Un etolog oferă soluţia