În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au început să acorde mai multă atenţie emoţiilor experimentate de către necuvântătoare, în special animalelor care sunt crescute în ferme. Un astfel de studiu tratează modul în care se comportă vacile atunci când se apropie de maturitatea sexuală, ceea ce, în cazul oamenilor, înseamnă pubertatea.
În general, studiile despre starea emoţională a vacilor au loc prin plasarea acestora în medii noi şi observarea reacţiilor acestora. Studiul citat explică faptul că viţeii şi bovinele adulte tind să prezinte reacţii stabile, în timp ce văcuţele care se află la pubertate tind să aibă un comportament mai greu de prezis, notează Smithsonian Magazine.
Cercetătorii de la Universitatea British Columbia au studiat comportamentul unui grupi de vaci din rasa Holestein, care se afla în diferite puncte ale dezvoltării. În timpul etapelor selectate de către oamenii de ştiinţă, animalele au fost supuse unor teste prin care au fost evaluate reacţiile acestora la diferite medii, persoane sau obiecte.
„Diferiţi indivizi vor reacţiona în moduri diferite”, explică dr. Marina von Keyserlingk, directoare a Programul de bunăstare a animalelor din cadrul Universităţii. „De exemplu, unii viţei şi vaci se vor apropia imediat şi vor cerceta obiectul sau omul sau vor explora noul mediu, în timp ce alţii nu vor atinge niciodată obiectul sau omul şi vor rămâne nemişcaţi pe durata testului”, explică aceasta.
În urma acestor teste, oamenii de ştiinţă au stabilit două tipologii de comportament: „îndrăzneţ” şi „rezervat”; pe care văcuţele le manifestă în mod constant de-a lungul vieţii. Excepţia o face perioada dintre primele şase şi opt luni de la naştere, atunci când comportamentul este mai greu de prezis.
Schimbări fiziologice majore apar în timpul maturizării sexuale, ceea ce poate explica inconsistenţa comportamentelor individuale şi a trăsăturilor de personalitate din perioada juvenilă, până la perioada adultă din studiul nostru”, notează cercetătorii. „Hormonii produşi în perioada pubertăţii dau naştere unor comportamente legate de reproducere, care implică în mod obişnuit asumarea de riscuri, comportamente exploratorii şi agoniste”, mai adaugă aceştia.
Lori Marino, expertă în neuroştiinţe şi directoare al unui ONG care se ocupă de tema drepturilor animalelor, este de părere că acest studiu „ne spune că dacă vacile şi oamenii împărtăşesc atât de multe caracterisitic psihologice, ar trebui să privim vacile ca fiinţe care, de asemenea, au sentimente legate de modul în sunt crescute şi modul în care industria produselor lactate le iau copii de lângă ele”.
Studiu a fost publicat în Royal Society Open Science.
Citeşte şi:
Ce se s-ar întâmpla dacă vacile ar dispărea de pe Pământ?
Modul inedit prin care vacile reuşesc să producă mai mult lapte într-o fermă din Rusia