Ultimii mamuţi au murit din cauza lipsei de diversitate genetică

Conform oamenilor de ştiinţă, ultimele exemplare de mamut şi-au găsit sfârşitul în urmă cu aproximativ patru mii de ani pe insula Wrangel  din Oceanul Arctic, în prezent teritoriul Federaţiei Ruse. Conform unui studiu recent, la sfârşitul ultimelor generaţii de mamuţi au contribuit o serie de maladii genetice, notează Science Alert.

Oamenii de ştiinţă explică faptul că mamuţii din specia Mammuthus primigenius” au fost afectaţi de lipsa diversităţii genetice din cadrul populaţiei. Problemele de diversitate genetică au fost declanşate de către scăderea constantă a numărului de indivizi care făceau parte din această specie, ceea ce a declanşat un cerc vicios. Numărul mai mic de indivizi care să se reproducă a dus la creşterea incidenţei bolilor genetice, ceea ce a dus, la rândul său, la un număr mai mic de indivizi şi tot aşa. Cercetătorii sunt de părere că ultimii mamuţi de pe insula Wrangel erau extrem de bolnavi; problemele manifestându-se în mai multe sisteme biologice: pornind de la cel reproductiv şi ajungând la chiar la probleme cu simţurile.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

Cercetătorii de la Universitatea Buffalo, Statele Unite ale Americii, au efectuat un studiu în care au combinat secvenţierea genomului de mamut cu o serie de exerimente în laborator în care au testat genele acestor animale pentru a vedea modul în care acestea se manifestau. Rezultatele acestor experienţe de laborator au arătat că mutaţiile prezente în ADN-ul lor erau dăunătoare pentru sănătatea acestora. „Inovaţia-cheie a lucrării noastre este că de fapt reînviem genele mamutului din Insula Wrangel pentru a testa dacă mutaţiile lor au fost de fapt dăunătoare (majoritatea mutaţiilor nu fac nimic)”, explică Vincennt Lynch, expert în biologie evoluţionară de la Universitatea Buffalo.

Oamenii de ştiinţă au realizat o serie de comparaţii între ADN-ul unui mamut are a trăit în urmă cu 4.000 de ani, atunci când numărul indivizilor din specia sa era redus şi un mamut din urmă cu 20.000 de ani, atunci când numărul indivizilor era mult mai mare, ceea ce înseamnă şi o diversitate genetică mare. Cercetătorii au aflat că în decursul timpului au apărut mutaţii în morfologia spermatozoizilor, probleme neurologice, în ceea ce priveşte producerea insulinei şi chiar probleme la nivelul receptorilor olfactivi.

În acest punct trebuie să precizăm faptul că mutaţiile genetice dăunătoare pe care le-au experimentat generaţiile sucesive de mamuţi reprezintă doar o parte a cauzelor care au dus la dispariţia acestora a început în urmă cu 11.700 ani, la sfârşitul ultimei epoci de gheaţă. Încălzirea climei şi vânătoarea au dus la dispariţia acestei specii din Europa, Asia şi America de Nord.

Studiul a fost publicat în Genome Biology and Evolution.

Citeşte şi:

Mamutii – ultimii giganti ai planetei

Cea mai mare descoperire legată de mamuţi scoate la iveală şi prima capcană pusă de oameni