Stresul biochimic creşte longevitatea, cel puţin în cazul viermilor

Stresul biochimic la care au fost supuşi aceşti viermi rotunzi a fost reprezentat de către stresul oxidativ, un dezechilibru în interiorul celulelor care transportă oxigenul şi care poate duce la traume celulare sau ale anumitor ţesuturi; pare că reuşeşte, într-un fel sau altul, să „îi pregătească” pe viermi pentru problemele legate de mediu sau alţi factori dăunători care pot apărea în cursul vieţii, potrivit Science Alert.

Diferenţe pe care aceste forme de stres le pot avea la începutul vieţii unui organism precum viermii Caenorhabditis elegans sunt uşor de identificat, chiar şi în cazul populaţiilor identice din punct de vedere genetic şi care împart acelaşi mediu de viaţă.

„Ideea generală potrivit căreia evenimentele din viaţa timpurie au efecte pozitive atât de profunde, mai târziu în viaţă, e cu adevărat fascinantă”, explică Ursula Jakob, biochimistă a Universităţii Michigan.

În cadrul studiului condus de către dr. Jakob, cercetătorii au identificat acele larve care au fost supuse unui nivel mai mare de stres oxidant, care se manifestă prin producerea unor cantităţi mai mari de oxidanţi şi radicali liberi, cei din urmă fiind o parte a procesului de îmbătrânire. În cazul acestor viermi, o cantitate mai de astfel de substanţe produse de către corpul lor în viaţa timpuri duce la o creştere a speranţei de viaţă.

„Acest studiu oferă o bază pentru studii viitoare asupra mamiferelor, în care evenimentele metabolice foarte timpurii şi tranzitorii din viaţă par să aibă un impact la fel de profund asupra vieţii”, au scris cercetătorii în studiul lor.

Studiul a fost publicat în Nature.

Citeşte şi: