O bucată de gheaţă uriaşă s-a desprins de estul Antarcticii. ”Mă bucur să văd ruperea acestui gheţar”

Denumit oficial D-28, gheţarul s-a desprins de calotă în 25 septembrie. Potrivit experţilor din cadrul Diviziei Antarctice Australiene, aisbergul măsoară în jur de 1.636 de kilometri pătraţi sau 50 X 30 de kilometri, potrivit The Guardian.

Calotele sunt platforme plutitoare de gheaţă care se formează în locurile unde suprafaţa de gheaţă a Antarcticii se întâlneşte cu oceanul. Funcţionând într-un mod similar cu contraforturile arhitecturale, acestea reţin fluxul gheţii de dedesubt. Calota Amery are o suprafaţă plutitoare estimată la 60.000 de kilometri pătraţi, iar apa penetrează peste 550 de km dedesubtul ei.

• Aproape un sfert dintre speciile de apă dulce sunt amenințate de extincție
• O pată albă misterioasă care apare uneori în apropierea aurorei boreale a fost explicată pentru prima…

Credit foto: www.AntarcticGlaciers.org

Este prima desprindere majoră a unei bucăţi de gheaţă din calota Amery, din 1963 – 1964, iar oamenii de ştiinţă afirmă că evenimentul nu are legătură cu schimbările climatice.

Ruptura s-a produs în apropierea unui loc denumit „dintele slăbit”, pe care cercetătorii îl supravegheau deoarece gheaţa părea să fie uşor desprinsă. 

Helen Amanda Fricker, profesoară de la Institutul de Oceanografie Scripps, a afirmat că specialiştii au observat pentru prima dată o fisură în calotă la începutul anilor 2000 şi au anticipat că o mare bucată de gheaţă se va desprinde între anii 2010 şi 2015. 

„Mă bucur să văd ruperea acestui gheţar după toţi aceşti ani. Ştiam că se va întâmpla în cele din urmă, dar am fost ţinuţi în suspans. Nu este exact acolo unde ne-am aşteptat să fie”, a precizat Helen Amanda Fricker.

Calota Amery este a treia cea mai mare porţiune de gheaţă din Antarctica şi este localizată între staţiile de cercetare Davis şi Mawson ale Australiei.

Cercetătorii studiază surprafaţa gheţii încă din anii 1960 şi în prezent au instrumente în gheaţă care măsoară impactul de topire generat de ocean şi mişcarea gheţii.

„Este parte a ciclului normal al bancului de gheaţă, unde vedem rupturi majore la fiecare 60 – 70 de ani”, a mai spus profesoara de la Institutul de Oceanografie Scripps.

Ruperea gheţarului a fost detectată cu ajutorul imaginilor satelit. 

Credit foto: COPERNICUS DATA/SENTINEL-1/@STEFLHERMITTE

Vă recomandăm să citiţi şi:

Soluţie inedită pentru secetă: transportarea unui gheţar din Antarctica

După o călătorie de 18 ani către Ecuator, cel mai mare gheţar din lume ar putea să dispară