Greva climatică globală declanşată astăzi. O platformă din România s-a alăturat protestului

Platforma Dexonline, care include cele mai cunoscute dicţionare ale limbii române, se alătură grevei climatice globale declanşate vineri, fiind indisponibilă până pe 21 septembrie, ora 00.00.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

„Casa noastră arde. Pe 20 septembrie 2019 dexonline participă la greva climatică globală. Scopul grevei este să atragă atenţia lumii (atât guvernelor, cât şi populaţiei) că schimbările climatice sunt o problemă reală şi urgentă. dexonline va participa la această grevă. Site-ul dexonline.ro este indisponibil până pe 21 septembrie 2019, ora 00:00”, se arată într-un anunţ care se afişează utilizatorilor în momentul în care doresc să consulte dexonline.ro, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

Administratorii platformei spun că participă la grevă pentru că România este una dintre ţările cele mai refractare din Uniunea Europeană în ce priveşte cauzele, gravitatea şi soluţiile problemei schimbărilor climatice.

„Într-un raport al Comisiei Europene, doar 68% dintre români consideră schimbările climatice ca fiind «o problemă serioasă», faţă de 74% media UE şi, mai grav, în scădere cu 6% în doi ani. În acelaşi timp, de 30 de ani politica românească se împarte între hoţi şi cei care încearcă să pună capăt hoţiei. Rămâne prea puţin loc pentru platforme politice mature şi conectate la realitate. Astăzi niciunul dintre partidele mari nu ia în serios schimbările climatice. Toate îşi trec în program cuvinte-cheie ca «mediu», «climă» sau «verde», dar legile întârzie să apară. Emisiile de CO2 ale României au crescut cu 6,8% în 2017 faţă de 2016, după câţiva ani de stagnare”, se arată în text.

Potrivit aceluiaşi text, „Măsurile politice înţelepte ar putea rezolva problema, dar absenţa măsurilor ne dă semnalul (fals) că ne putem continua nederanjaţi traiul de până acum. Uităm că trăim pe resurse împrumutate, că ne agonisim bogăţia jefuind planeta pe care o vom lăsa urmaşilor noştri. Ne ducem copiii cu maşina la şcoală, preocupându-ne de educaţia lor în timp ce le otrăvim atmosfera. Ne mutăm în afara oraşului „pentru aer mai curat”, consolidându-ne sclavia faţă de maşină. Ne creştem oraşele pe orizontală în loc de verticală, restrângând palmă cu palmă teritoriul de drept al naturii. Aruncăm reciclabilele la gunoi pentru că „oricum tot acolo ajung”. Cumpărăm cadouri neinspirate unor oameni care nu şi le doresc. Milităm pentru autostrăzi, iar reabilitarea căilor ferate nu o mai cere nimeni. Deplângem scăderea populaţiei, fără să luăm în calcul efectele devastatoare ale unei populaţii scăpate de sub control. Este nevoie de acţiunea concertată a guvernelor şi a noastră, a tuturor, pentru a opri acest consumerism galopant. O mare parte din vizitatorii noştri sunt elevi şi studenţi. Ei vor moşteni, fără vină, o ţară şi o planetă secătuite de negativismul şi de iresponsabilitatea noastră. Faţă de ei ne simţim datori să participăm la această grevă, să ne închidem porţile pentru o zi şi să lipim pe ele acest mesaj”

Platforma prezintă şi o listă a schimbărilor climatice, menţionându-se că „variaţiile din prezent au un ritm mult mai rapid decât episoadele din trecut”.

Majoritatea covârşitoare a oamenilor de ştiinţă cred că schimbările din prezent sunt cauzate de activităţi omeneşti, mai arată platforma, dând ca exemple emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de industrie şi de agricultură, defrişările în masă, creşterea populaţiei, care se corelează cu distrugerea mediului.

Printre efectele schimbărilor climatice sunt enumerate creşterea temperaturii medii globale, dispariţia speciilor de animale şi plante, creşterea nivelului mării, schimbarea frecvenţei şi duratei precipitaţiilor şi ale fenomenelor extreme, acidularea oceanelor, topirea gheţarilor şi a calotelor polare.

„Cum putem limita schimbările climatice? Singura soluţie este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai noi modele şi date arată că, pentru a limita încălzirea la „numai” 1,5 °C, trebuie să reducem emisiile cu 45% până în 2030 (faţă de nivelul din 2010) şi la zero până în 2050. Această cale, deşi tot ne-ar lăsa cu un Pământ mult mai sterp decât cel cu care am crescut, ar limita proporţiile distrugerii mediului. Momentan suntem pe o traiectorie absolut greşită. După o stagnare de câţiva ani, emisiile au crescut cu 1,6% în 2017 şi cu 2,7% în 2018. Gonim către prăpastie, iar noi apăsăm pedala de acceleraţie până la fund”, se mai arată în text.

Zeci de mii de participanţi la proteste în Australia cu ocazia grevei climatice globale

Zeci de mii de australieni au luat parte la demonstraţii cu ocazia grevei climatice globale, eveniment ce are loc pe data de 20 septembrie, înaintea summitului ONU privind acţiunile în domeniul climei, urmând ca acţiuni similare de protest să fie organizate în majoritatea ţărilor de pe Glob.

Protestatarii, care militează pentru acţiuni urgente cu scopul combaterii schimbărilor climatice, s-au strâns în număr mare la Sydney, cel mai mare oraş al Australiei, dar şi la Canberra, capitala ţării. Organizatorii, Global Strike 4 Climate, au anunţat că proteste similare au loc în 110 localităţi din Australia, relatează agenţia The Associated Press.

Australia este cel mai mare exportator de cărbune şi gaz natural lichefiat din lume. Manifestanţii australieni cer autorităţilor să ia măsuri mai drastice pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Demonstraţii similare sunt programate în majoritatea ţărilor din lume, inclusiv România, fiind aşteptaţi milioane de participanţi la nivel global. În Statele Unite sunt programate vineri peste 800 de evenimente cu această ocazie, iar în Germania ar urma să se desfăşoare peste 400 de manifestaţii.

Greva climatică este parţial inspirată de activismul elevei suedeze Greta Thunberg, care a lansat o campanie de proteste săptămânale, intitulată „Vineri pentru Viitor”, cu scopul atragerii atenţiei asupra efectelor schimbărilor climatice.

Premierul australian Scott Morrison, care se află într-o vizită în Statele Unite, a fost criticat pentru că va lipsi de la summitului ONU privind acţiunile în domeniul climei, din data de 23 septembrie, în cadrul căruia liderii lumii îşi vor prezenta planurile pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze de seră.

Organizatorii estimează că peste 300.000 de oameni au participat la protestele din Australia, cea mai amplă manifestaţie desfăşurându-se la Melbourne, unde au fost aproximativ 100.000 de participanţi.

Acţiuni de protest au avut loc şi în Filipine, Indonezia şi alte state insulare, care sunt în mod special afectate de creşterea nivelului mării, fenomen care potrivit oamenilor de ştiinţă este accelerat de schimbările climatice.