De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au teoretizat că în mantaua Pământului există o regiune care a rămas neschimbată de la formarea acestuia. Până de curând nu au existat indicii sau dovezi care să ajute la confirmarea unor astfel de dovezi, dar, recent, o echipă internaţională a măsurat nivelurile de izotopi de heliu din diamantele extrase de la mare adâncime, descoperind dovezile necesare.
De la formarea Terrei, impacturile cu diferite obiecte cosmice, precum şi forţa fenomenelor tectonice, au transformat complet faţa planetei, nerămânând mai nimic care să semene cu structura originală a planetei. În 1980, geologii au observat că nivelurile de heliu-3 şi heliu-4 din anumite regiuni erau mai mari decât s-ar fi aşteptat în mod iniţial, fiind asemănătoare cu cele descoperite în meteoriţii care s-au lovit de planeta noastră la începuturile acesteia. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că rocile în care aceşti izotopi au fost identificaţi proveneau dintr-un rezervor a cărui compoziţie nu s-a schimbat în ultimii patru miliarde de ani, notează Phys.com.
Rocile de bazalt în care au fost descoperite aceste urme neobişnuit de mari de izotopi de heliu provin din zone insulare precum Hawaii sau Islanda, acolo unde lava care provine din adâncul Pământului este adusă la suprafaţă şi formează respectivele insule. Problema este, după cum explică cercetătoarea-şef dr. Suzette Timmerman, de la Universitatea Naţională a Australiei, că prin studierea bazaltului care ajunge la suprafaţă este posibilă înţelegerea unei fracţiuni a istoriei acestuia.
Pentru a afla mai multe informaţii despre rocile din mantaua Pământului, echipa coordonată de către Timmerman a analizat diamantele formate la foarte mare adâncime, 230 şi 800 de kilometri sub nivelul mării. Mai exact, diamantele studiate s-au format la 410 kilometri adâncime şi proveneau din regiunea Juina din Brazilia.
Din analiza nivelurilor de heliu din aceste diamante, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că undeva sub această adâncime ar trebui să existe un rezervor de roci care au scăpat neafectate de către schimbările geologice şi structurale ale Terrei de la formarea acesteia.
Studiul citat a fost publicat în revista Science.
Citeşte şi: