Un vulcan stins din România are cantităţi mari de magmă care clocoteşte. Au un volum mai mare decât spaţiul ocupat de 20.000 de Mari Piramide din Giza

Aceste descoperiri nu arată că Masivul Ciomatu – Puturosu este în pragul unei erupţii iminente, potrivit Smithsonian.

Mickael Laumonier, din cadrul Universităţii Clermont Auvergne (Franţa) şi unul dintre autorii studiului, a declarat pentru National Geographic că cercetarea lor indică importanţa evaluării vulcanilor activi şi a celor inactvi. 

Potrivit unui articol din Enciclopedia Brittanica, vulcanii sunt consideraţi activi dacă au erupt în ultimii 10.000 de ani, în stare latentă dacă au potenţialul de a erupe din nou şi stinşi dacă nu au mai erupt de mai bine de 10.000 de ani şi este puţin probabil să izbucnească din nou.

„Ne uităm mai ales la vulcanii activi, bineînţeles pentru că aceştia au potenţial mare de risc. Dar nu ar trebui să uităm de alţi vulcani relativi tineri, deoarece aceştia ar putea prezenta riscuri care trebuie evaluate”, a afirmat Laumonier.

Studiul realizat de Laumonier şi colegii săi din Elveţia, Ungaria şi România (din ţara noastră a participat dr. Ioan Seghedi, din cadrul Institutului de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu” al Academiei Române) a avut la bază analize geofizice şi geochimice, precum şi simulări numerice ale evoluţiei termale ale vulcanului Ciomatu, pentru a estima cantitatea de magmă existentă sub acesta. 

Lacul Sfânta Ana din Masivului Ciomatu / Credit: 123RF

Surpriza a fost pe măsură, rezultatele indicând că Ciomatu ar putea depozita magmă cu un volum mai mare decât spaţiul ocupat de 20.000 de Mari Piramide din Giza. 

Există date că vulcanul Ciomatu ar putea erupe

Potrivit lui Janine Krippner, vulcanolog în programul Smithsonian Global Volcanism, care nu a fost implicată în studiu, cercetătorii nu afirmă că vulcanul poate erupe, ci „ne indică că avem multe date care ne arată că ar putea fi aşa”. 

Noul studiu este o continuare a unor cercetări mai vechi. Un articol din februarie 2018, publicat în Journal of Volcanology and Geothermal Research, propunea folosirea termenului „vulcani cu depozite de magmă potenţial activă” pentru a demonstra „potenţialul de întinerire” al unor sisteme inactive de multă vreme. Un alt studiu din 2010, publicat în jurnalul Radiocarbon, a punctat necesitatea unor studii suplimentare mai detaliate despre acest vulcan aparent inactiv, pentru a evalua dacă acesta poate redeveni cândva activ”.

Masivul Ciomatu în 3D

Cercetarea realizată de echipa lui Laumonier arată că rocile din partea de sus a crustei vulcanului Ciomatu sunt 15% topite, în medie, iar în unele zone partea lichidă ajunge la 45%, acesta fiind punctul de vârf la care cercetătorii sunt de părere că pot să apară erupţii, după cum afirmă Michale Ackerson, specialist din cadrul Muzeului Naţional al Istoriei Naturale al Smithsonian. Sub acest nivel, sistemele vulcanice sunt „blocate de cristale” şi nu pot erupe, a adăugat el. 

Explicaţia lui Ackerson, care nu a fost implicat în studiu, este că imaginea tradiţională a unei camere magmatice este a unei gigantice şi înfricoşătoare mase de magmă încinse din crustă care „este pe cale să erupo şi să ne ucidă pe toţi”. 

În realitate, potrivit lui Wei-Haas de la National Geographic, rezervoarele de magmă „îşi petrec cea mai mare parte a existenţei lor fierbând în interiorul crustei… formând un fel de supă pietroasă ce conţine proporţii variate de cristale”. Mecanica exactă a acestui fenomen, inclusiv felul în care variază de la un vulcan la altul şi cum se poate ajunge la o clasificare mai exactă a vulcanilor în activi şi inactivi, rămâne însă neclară

Un studiu din 2015 realizat de o echipă de cercetători din Ungaria indica că masivul vulcanic Ciomatu avea potenţialul de a se reactiva, lucru infirmat de Institutul Geologic al României.

Masivul Ciomatu – Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural şi poziţional din grupa Munţilor Harghitei, din lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, cu o înălţime de 1.301 metri. De asemenea, în interiorul craterelor Muntelui Ciomatu s-au format Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, precum şi Tinovul Mohoş, o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cea mai mare extinctie din istoria planetei, provocata de un vulcan siberian

Mauna Loa a redevenit cel mai mare vulcan din lume

Acest vulcan şi-a destăinuit ”vocea” unică după o erupţie

Un vulcan din România, stins de peste 30.000 de ani, se poate reactiva