Lista din 2019 cuprinde 6 situri naturale, precum Sanctuarul păsărilor migratoare de-a lungul coastei Golfului Bohai – Marea Galbenă (China) şi Pădurile de la Marea Caspică (Iran), şi 2 situri mixte (culturale şi naturale), respectiv Ohrid din Macedonia de Nord (Albania) şi Paraty – (Brazilia).
Li se alătură 28 de situri culturale, printre care se numără Babilonul (Irak), oraşul Jaipur, Rajasthan (India), templele Bagan (Myanmar), Şoseaua alpină Großglockner (Austria), sistemul de administrare a apelor din Augsburg (Germania), sanctuarul Bom Jesus do Monte din Braga (Portugalia), Colline del Prosecco de Conegliano de la Valdobbiadene (Italia).
Miza este una mare: înscrierea în lista Patrimoniului Mondial, inaugurată în 1978, oferă acestor candidaţi o valoare „excepţională”, de natură să atragă turişti şi investiţii financiare.
De cealaltă parte, presupune eforturi de a conserva aceste situri, ecosistemele lor şi de a rezista acţiunilor de urbanizare, în caz contrar riscând retragerea de pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În prezent, 1.092 de situri din 167 de state (unele fiind proiecte mixte) sunt înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar 54 sunt incluse pe lista „în pericol”.
Cea de-a 43-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO va avea loc în perioada 30 iunie – 10 iulie, potrivit site-ului oficial al evenimentului.