Eforturi pentru salvarea rinocerilor albi nordici, specie din care mai există doar două exemplare

Specialiştii au anunţat, marţi, că au reuşit să implanteze un embrion obţinut în urma fertilizării in vitro unei femele de rinocer alb sudic, Hope, în vârstă de 17 ani, aflată în parcul zoologic Chorzow din Polonia. Embrionul a fost obţinut luna trecută, a declarat Thomas Hildebrandt, de la Leibniz Institute for Zoo and Wildlife Research din Berlin, Germania.

Hildebrandt este membru al BioRescue, o echipă internaţională de cercetători care doreşte să salveze subspecia rinocerului alb nordic.

Specialiştii au reuşit să colecteze şi să conserve mostre de spermă de la rinoceri albi nordici înainte ca aceştia să moară.

De asemenea, cercetătorii au primit permisiunea guvernului kenyan de a colecta ovule de la cele două femele de rinocer nordic alb rămase, o mamă şi fiică numite Najin şi Fatu, care însă nu pot rămâne gestante.

Hope a fost aleasă ca „mamă surogat”, pentru că cele două subspecii sunt foarte asemănătoare din punct de vedere genetic, iar numărul rinocerilor albi sudici care trăiesc în sălbăticie este mai mare.

Hildebrandt a mai declarat, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Berlin, că testele cu ultrasunete au arătat că embrionul transferat lui Hope s-a dezvoltat, dar este mai mic decât se aşteptau şi deocamdată nu se ştie dacă va supravieţui.

Guvernul german a anunţat, marţi, că sprijină proiectul cu suma de 4 milioane de euro.

Cercetătorii încearcă, pe de altă parte, să transforme celule epiteliale colectate de la rinocerii morţi în ovule şi celule spermatice, o procedură care a fost aplicată până în prezent doar pe şoareci.

Ultimul mascul de rinocer alb nordic de pe Terra, numit Sudan, a murit la vârsta de 45 de ani, în Kenya, în martie 2018. Decesul lui Sudan a fost sinonim cu extincţia acestei subspecii.

Singura posibilitate de a obţine noi exemplare ale acestei subspecii este dezvoltarea unor tehnici de fecundare in vitro pentru a concepe embrioni de rinocer alb nordic cu ajutorul materialului genetic prelevat deja.

Rinocerul alb nordic a dispărut în primul rând din cauza braconajului, mai ales în anii 1970 – 1980, practicat în habitatul său din Africa Centrală, Republica Democrată Congo etc. În anumite zone din Asia, mai ales China şi Vietnam, cornului de rinocer i se atribuie anumite proprietăţi medicinale.

Ultimul grup sălbatic aparţinând acestei subspecii număra 20 – 30 de exemplare şi a trăit în Republica Democrată Congo, dar a dispărut din cauza conflictelor armate, până la începutul anilor 2000.

În 2008, rinocerul alb nordic sălbatic a fost considerat subspecie dispărută.