Ultimii supravieţuitori ai speciei de păsări din Oceanul Indian, Cârstelul cu gâtul alb din Aldabra (Dryolimnas cuvieri), erau de fapt aici, au afirmat cercetătorii. Această pasăre a revenit la viaţă printr-un proces intitulat „evoluţie iterativă”, care se caracterizează prin faptul că aceeaşi specie sau una similară evoluează din acelaşi strămoş comun, dar în timpuri diferite, ceea ce înseamnă că animalul poate să reapară de două ori, complet separat.
Asta înseamnă că în două ocazii diferite, la distanţă de zeci de mii de ani, o specie de Cârstel cu gâtul alb a fost capabilă să colonizeze din nou atolul de coral din Aldabra, un grup de insule din Oceanul Indian, care fac parte din Seychelles. În ambele cazuri nu au avut abilitatea de a zbura, iar acele păsări din ultimele timpuri pot fi găsite pe insule acum.
Este prima dată când procesul de evoluţie iterativă a avut loc în cazul Cârstelului cu gâtul alb din Aldabra.
Cârstelului cu gâtul alb din Aldabra este de mărimea unui curcan. Acesta provine din Madagascar, dar în mod repetat a colonizat insule izolate, înmulţindu-se şi apoi plecând din insula de unde a apărut. Mulţi dintre cei care au plecat către nord sau sud fie au murit, fie au fost mâncaţi. Dar alţii care au luat-o către est au ajuns să trăiască în alte insule ale oceanului, incluzând Aldabra.
În lipsa prădătorilor în Aldabra, aceste păsări şi-au pierdut capacitatea de a zbura. Însă atunci când insula a fost înghiţită complet de apă, aceste păsări au dispărut şi ele. După acest eveniment, petrecut în urmă cu 136.000 de ani, nivelul mării a scăzut din nou şi atolul a fost din nou populat de aceste păsări incapabile să zboare. Analizând fosile ale acestor păsări, de dinainte şi după scufundarea insulei şi reapariţia ei, câteva mii de ani mai târziu, cercetătorii au aflat că evoluţia acestei specii a avut loc de două ori.
„Aceste fosile unice oferă o dovadă incontestabilă că un membru al familiei cârstelului a colonizat atolul, cel mai probabil din Madagascar, şi a devenit în mod independent, de fiecare dată, o pasăre incapabilă de a zbura. Dovezile fosile prezente aici sunt unice pentru cârstel şi consemnează capacitatea acestor păsări de a coloniza cu succes insule izolate şi să evolueze fără a zbura în multiple ocazii”, a afirmat autorul principal al cercetării, dr. Julian Hume, paleontolog şi cercetător asociat la Muzeul de Istorie Naturală (Natural History Museum) din Londra, citată de Independent.
Faptul că aceste păsări au avut capacitatea să „renască” se datoreazză condiţiilor speciale din Aldabra, precum absenţa prădătorilor tereştri şi a mamiferelor concurente, au mai precizat cercetătorii în studiul lor publicat recent în Jurnalul de zoologie al Linnean Society.
Vă recomandăm să citiţi şi:
De la dinozaur la pasăre: cum au învăţat păsările să zboare?
În umbra dinozaurilor: animalele care au împărţit cu ei Pământul