Declinul Marii Bariere de Corali este dramatic. ”Nu a mai rămas nimic care să refacă reciful”
Procesele de albire, care au deteriorat două treimi din cel mai mare sistem de recif de corali din lume, au provocat anul trecut un colaps în creşterea coralilor. „Coralii morţi nu fac copii”, a afirmat autorul principal al studiului, prof. Terry Hughes din cadrul Universităţii James Cook din Queensland, citat de BBC.
Citeşte şi
În studiul publicat joi în jurnalul Nature, oamenii de ştiinţă afirmă că de vină pentru această situaţie este creşterea temperaturilor mării.
Anul trecut, aceştia au măsurat câţi dintre coralii adulţi au supravieţuit ca urmare a albirii în masă a recifului şi câţi corali noi au apărut.
„De-a lungul Marii Bariere de Corali, a fost în medie un declin de 90% faţă de nivelurile istorice din anii ’90”, a afirmat co-autorul studiului, prof. Andrew Baird.
Studiul scoate în evidenţă legătura dintre vulnerabilitatea coralilor şi creşterea temperaturilor mării ca urmare a încălzirii globale şi recomandă intensificarea acţiunilor internaţionale de reducere a emisiilor de carbon.
Înălbirea coralului se produce din cauza creşterii temperaturii şi apare când coralii aflaţi sub stres dau afară algele, cunoscute ca zooxanthellae, care le dau culoare. Dacă condiţiile revin la normal, coralii se pot recupera, însă poate dura decenii, iar dacă stresul continuă, coralii pot muri.
Amploarea este atât de mare
Profesorul Andrew Baird a afirmat că declinul „destul de extraordinar” a fost neaşteptat. „Puii pot călători pe distanţe mari, iar dacă un recif este copleşit, există de obicei o mulţime de adulţi într-un alt recif care să producă alţi pui”, a spus profesorul Baird.
Corali Acropora în proces de albire / Credit foto: 123RF
Totuşi, înălbirea din 2016 şi 2017 a afectat 1.500 de kilometri de recif. „Acum, amploarea mortalităţii este atât de mare încât nu a mai rămas nimic care să refacă reciful”, a adăugat acesta.
Studiul a mai constatat că amestecul de specii minore de corali s-a schimbat. S-a înregistrat un declin de 93% în Acropora, o specie care domină, în general, un recif sănătos şi oferă habitate pentru mii de alte specii.
Autorii studiului afirmă că reciful de corali s-ar putea reface în următorii cinci până la 10 ani dacă nu vor mai exista alte evenimente de albire. Profesorul Baird a spus, pentru BBC, că, având în vedere estimările actuale, această probabilitate este „aproape de neconceput”.
Marea Barieră de Corali, o colecţie vastă de mii de recife de corali mai mici, care se întind din vârful nordic al statului Queensland până la oraşul sudic Bundaberg, a fost declarată sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în 1981. Potrivit ONU, aceasta are „cel mai mare nivel de biodiversitate” dintre toate siturile Patrimoniului Mondial şi este „de o enormă importanţă ştiinţifică şi intrinsecă”.