Ca de obicei, de mai bine de 10 ani, românii sunt sfătuiţi ca sâmbătă, 30 martie 2019, să stingă luminile pentru a-şi arăta angajamentul faţă de Planeta pe care trăiesc.
Ora Pământului 2019. „Cele mai recente dovezi ştiinţifice ne spun că impactul activităţilor umane aspra Planetei este atât de puternic încât a modificat profund mediul în care trăim. Disponibilitatea resurselor naturale, condiţiile climatice, calitatea apei, aerului, solului, diversitatea şi abundenţa speciilor sălbatice, vitale pentru umanitate în prezent şi viitor, sunt periclitate”, afirmă Orieta Hulea, director WWF România.
„În acelaşi timp, avem informaţiile şi soluţiile necesare pentru a schimba acest parcurs negativ şi depinde de implicarea fiecăruia dintre noi. Activitatea noastră de zi cu zi are un impact, nu mai există niciun dubiu în această privinţă, trebuie să decidem ce impact vrem să avem”, atrage ea atenţia.
În ultimii zeci de ani, biodiversitatea globală a scăzut într-un ritm fără precedent. Populaţiile de specii de vertebrate au scăzut, în medie, cu 60% în 40 de ani, ritm accentuat, dar care şi accentuează la rândul său impactul negativ al schimbărilor climatice.
Potrivit ultimelor cercetări efectuate de WWF în 10 dintre ţările cu cea mai mare biodiversitate din lume, doar 40% dintre oameni asociază beneficiile oferite de natură cu nevoile de zi cu zi, cum ar fi alimentele, apa şi aerul proaspăt.
În ultimul deceniu, Ora Pământului a inspirat milioane de oameni să ia atitudine pentru a stopa schimbările climatice sau pentru a contribui la alte iniţiative menite să protejeze natura.
Ora Pământului 2019. Această mişcare a contribuit la crearea unei zone marine protejate de 3,5 milioane de hectare în Argentina, o pădure Ora Pământului de 2700 de hectare în Uganda şi a ajutat la adoptarea unei noi legislaţii pentru protecţia mărilor şi pădurilor în Rusia.
Polinezia Franceză s-a mobilizat, anul trecut, pentru a proteja 5 milioane de kilometri pătraţi din mările sale pentru a conserva ecosistemele oceanice.
Şi în 2019, peste 180 de ţări şi teritorii se reunesc pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice şi pierderii biodiversităţii, dar şi pentru a inspira oameni, comunităţi, companii, guverne să acţioneze pentru a stopa declinul biodiversităţii, informează WWF România într-un comunicat de presă.
Un exemplu este Kenya, unde se intenţionează plantarea a 1 miliard de copaci până în 2030 pentru a reface pădurile.
Ora Pământului 2019. În Malaezia, oamenii au iniţiat o petiţie pentru a pune conservarea tigrilor pe agenda publică naţională. Ecuadorul militează în capitala Quito pentru o lege care să interzică plasticul, iar Finlanda va provoca peste un sfert din populaţia ţării să adopte o dietă mai prietenoasă cu planeta.
Ora Pământului (Earth Hour) a avut loc pentru prima data în 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case şi sedii de companii australiene au stins luminile timp de o oră. Evenimentul a luat amploare de-a lungul anilor, astfel că în prezent este organizat în peste 7.000 de oraşe, din peste 152 de ţări.
Pentru ca planeta pe care trăim să prospere este nevoie ca fiecare dintre noi să avem obiceiuri mai prietenoase cu mediul. O puteţi face sâmbătă, 30 martie 2019, de Ora Pământului, când vă invităm ca de la ora 20:30 să stingenţi cel puţin un bec în locuinţele dumneavostră şi să evitaţi folosirea energiei electrice.
Puteţi ieşi afară deoarece se anunţă vreme bună şi în multe oraşe ale ţării vor fi organizate evenimente şi activităţi pentru a sărbători Ora Pământului. Lista updatată a acestor evenimente o găsiţi pe pe ora-pamantului.ro şi pagina de Facebook WWF România.
Şi nu uita, pentru a ajuta planeta poţi avea câteva acţiuni simple, dar extrem de prietenoase cu mediul: