Aceasta este ipoteza antropologilor spanioli Policarp Hortola şi Bienvenido Martinez-Navarro. Aceştia speculează că oamenii se hrăneanu cu neanderthalieni atunci când au început migraţia din Africa în Europa, scrie Listverse.
Cercetătorul Fernando Rozzi de la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris a făcut aceeaşi remarcă după ce au analizat o mandibulă de neanderthalian cu urme făcute de oameni.
De asemenea, primii oameni ar fi folosit dinţi de neanderthalian pentru a face coliere. Totuşi, nu se ştie cu certitudine dacă toate aceste lucruri s-au întâmplat înainte sau după moartea individului.
Conform ultimelor studii din Siberia, Spania şi Croaţia, neanderthalienii practicau incestul, care, la fel ca la oameni, a adus o serie de probleme. Cei născuţi din rude apropiate aveau părţi malformate ale corpului. Acesta i-a făcut pe neanderthalieni mai slabi şi cu şanse mai mici de reproducere decât oamenii, fiind considerat unul dintre factorii care a dus la dispariţia lor.
Neanderthalienii mergeau drept, mai bine decât omul modern. Cercetătorii au ajuns recent la această concluzie în urma unei simulări computerizate cu un schelet de neanderthalian. Au văzut că gâtul şi coloana în zona lombară sunt curbate, indicând o postură dreaptă. De asemenea, urmele de uzură de pe oasele şoldurilor indică şi ele postura verticală. Osul sacral era poziţionat la fel ca la Homo sapiens, ceea ce este încă un indicator al posturii similare cu a noastră.
Se cunoaşte deja foarte bine că aceştia se mâncau între ei. S-a ajuns la această concluzie după ce savanţii au analizat oasele a cinci neanderthalieni care trăiau acum 40.000 de ani. Oasele erau rupte în aceeaşi manieră în care aceştia rupeau oasele altor animale pe care le mâncau.
Nu se ştie cu certitudine de ce făceau asta, mai ales că nu erau nutritivi. Se poate ca neanderthalienii să fi avut nevoie de măduva osoasă. Acest lucru poate fi adevărat, având în vedere că oasele arată semne de ruperi deliberate.
Prima fosilă de neanderthalian a fost descoperită în Neander Thal (Valea Neander) din Germania în 1856. În 1864, William King a sugerat ca noua specie să fie numită Homo neanderthalensis, după locul în care a fost găsită. Dar doi ani mai târziu, Ernst Haeckel a sugerat ca numele să fie Homo stupidus.
Acum, după mai bine de 150 de ani, se arată că rămânearea la denumirea de neanderthalian a fost inspirată.
Când a migrat din Africa în Eurasia, Homo sapiens a întâlnit şi s-a reprodus cu neanderthalienii. Astăzi, descendenţii acestor oameni au ceva gene de neanderthalian în ei. Savanţii au descoperit că ADN-ul celor din Asia şi Europa are aproximativ 2% gene de neanderthalian. Africanii sub-saharieni au puţin sau deloc ADN de acest tip, pentru că strămoşii lor nu au plecat din Africa şi nu s-au înmulţit cu neanderthalienii.
Neanderthalienii erau artişti, iar cele mai vechi picturi rupestre le aparţin. Acum circa 65.000 de ani, unii neanderthalieni au folosit un pigment roşu pentru a desena ceva ce seamănă cu o scară pe pereţii unei peşteri din Spania. Cercetătorii au mai găsit încă două picturi similare în alte două peşteri spaniole. Toate cele trei au fost făcute de neanderthalieni pentru că Homo sapiens nu ajunsese încă în Europa.
Viaţa neanderthalienilor gravita probabil în evitarea altor prădători. În afară de alţii din specia lor şi mai târziu de oameni, aceştia erau vânaţi de animale sălbatice. Cercetătorii au descoperit că unele fosile au urme lăsate de carnivore mari.
În 1908, doi arheologi au dezgropat rămăşiţele vechi de 50.000 de ani ale unui neanderthalian dintr-o peşteră de la La Chapelle-aux-Saints, Franţa. Aceştia au insistat că individul a fost îngropat deliberat în acel loc, dar nimeni nu i-a crezut atunci.
Arheologii s-au întors la sit în 1999. În 2012, savanţii au confirmat că într-adevăr, neanderthalianul a fost îngropat intenţionat acolo. De atunci, s-au găsit peste 20 de situri similare prin toată Europa care conţin rămăşiţe îngropate.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
A fost identificat al doilea loc din lume cu urme de Neanderthalieni. Primul se află în România
Capacităţile de vânătoare ale Neanderthalienilor erau mult mai evoluate decât se credea anterior
Reexaminarea unor dinţi ce aparţineau Neanderthalienilor a dezvăluit un aspect şocant din trecut