În acest studiu, care a fost publicat pe 6 martie în Proceedings of the Royal Society B, s-au realizat analize pe 35 de specii de viermi. Cercetătorii au găsit că abilitatea de a regenera întregul cap, chiar şi creierul, a evoluat relativ recent la patru specii, scrie Phys.
„Acest lucru înseamnă că atunci când comparăm grupuri de animale nu putem pleca de la premiza că similarităţile în capacitatea lor de a regenera sunt vechi şi reflectă o moştenire comună. Vrem să fim mai atenţi atunci când comparăm descoperirile regenerărilor în mai multe grupuri de animale”, a precizat Alexandra Bely, unul dintre autorii studiului de la University of Maryland.
Până acum, cunoaşterea ştiinţifică cu privire la modul de regenerare a fost bazat pe studii asupra animalelor care şi-au pierdut capacităţile regenerative. Noul studiu prezintă cea mai clară dovadă a animalelor care şi-au câştigat capacităţile regenerative şi pot arunca o nouă lumină în trăsăturile necesare pentru ca aceasta să evolueze.
În realizarea studiului, cercetătorii au colectat viermi de-a lungul coastelor Statelor Unite, Argentinei, Spaniei şi Noii Zeelande în perioada 2012 – 2014. Au realizat experimente de regenerare asupra a 22 de specii. De asemenea, au obţinut informaţii despre alte specii de viermi marini cu corp plat din studii anterioare.
Viermii din toate speciile au putut recreşte complet cozi. La doar opt specii, capul s-a regenerat complet. Patru dintre acestea erau cunoscute din studiile anterioare şi patru erau noi.
Mai surprinzător decât numărul viermilor cu corp plat care îşi puteau regenera capetele a fost că anterior, mulţi dintre ei nu aveau capacitatea aceasta. Studiile din anii ’30 asupra speciei Lineus sanguineus au arătat că aceasta este campioană la regenerare, ducând la răspândirea reputaţiei de regeneratoare în întreaga încrengătură de viermi marini cu corp plat (Nemertea).
Premiza a fost că a existat o trăsătură veche de la un moştenitor comun, pe care unele specii au pierdut-o pe măsură ce grupul de animale a început să se ramifice. Totuşi, în cadrul noii cercetări, savanţii au reconstituit tiparul evolutiv al regenerării în întreaga încrengătură şi au găsit că aceasta este o capacitate care a apărut mai recent, chiar şi la unele specii cu capacităţi mari de regenerare, precum Lineus sanguineus.
„Se crede că strămoşul acestui grup de viermi ar fi fost incapabil să-şi regenereze capul, dar patru grupuri separate au evoluat această abilitate. O astfel de origine este de acum doar 10-15 milioane de ani”, a mai precizat Bely.
În termenii evoluţiei, aceasta este o istorie recentă, mai ales dacă avem în vedere că abilităţile regenerative au evoluat prima dată înainte de Cambrian acum mai bine de 500 de milioane de ani.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cum se regenerează memoria cu celule stem
Cheia modului în care membrele umane se pot regenera se află în structura genetică a unor peşti
Cercetătorii au reuşit să stimuleze regenerarea celulelor muşchiului cardiac