Originea bizară a ”cercurilor zânelor” din regiunile deşertice a fost descoperită

Cercurile zânelor reprezintă un mister de multă vreme. Unii cercetători au susţinut că acestea reprezintă cuiburile de termite sau sunt rezultatul plantelor care se află în competiţie pentru resursele puţine. Alţi ispun că este o combinaţie dintre cele două. Dar acum, un nou studiu a arătat că cercurile nu sunt rezultatul a nimic viu, ci a vremii, marcată de precipitaţii puternice urmate de evaporări, scrie Fox News.

„Câteodată, termitele îşi fac cuib în cercuri”, a precizat Stephan Getzin, cercetător în cadrul studiului de la Universitatea Gottingen din Germania. Dar nu există dovezi că termitele creează de fapt aceste spaţii goale, lipsită de vegetaţie.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Getzin şi colegii săi s-au concentrat pe cercurile zânelor din deşertul australian de lângă oraşul Newman. Au folosit drone pentru a vedea cercurile de sus şi au prelevat mostre de la 48 de cercuri răspândite pe o arie de 12 kilometri. Au comparat imaginile din aer cu cele cunoscute ca fiind cuiburi de termite.

„Spaţiile lipsite de vegetaţie făcute de termite sunt doar jumătate din dimensiunea cercurilor zânelor şi mult mai puţin ordonate”, a adăugat Getzin.

Atunci când au prelevat mostre de la sol, cercetătorii au găsit doar câteva colonii de termite. Cercurile erau mici, spre deosebire de cele mari cu sol cimentat care previne creşterea plantelor. Ce aveau cele mari în componenţă erau argile şi sol compactat. Cel mai probabil, cercurile se formează în cicluri de precipitaţii abundente şi de evaporare rapidă din cauza temperaturilor ridicate. În solul lipsit de vegetaţie, ploaia spală argilele fine în spaţii libere din sol, practic sigilându-l cu o crustă dură pe care nu pot creşte plante. „Nu este nevoie de mecanisme distructive, precum acţiunea termitelor pentru formarea acestor cercuri. Interacţiunile hidrologice plantă-sol sunt suficiente”, a mai spus Getzin.

Studiul a fost publicat recent în Ecological Society of America.

Misterul Deşertului Namib

Într-un al doilea studiu publicat în Journal of Arid Environments, Getzin şi colegul său Hezi Yizhag de la Universitatea Ben-Gurion din Israel au folosit imagini din satelit pentru a studia tiparele cercurilor zânelor din Namibia. Multe studii asupra acestora s-au concentrat asupra celor cu formă bizară de hexagon, observat în păşunile aproape plane. Dar în locurile unde topografia este mai variată sau condiţiile sunt neobişnuite, cercurile zânelor formează diferite tipare.

În zonele de dranare, spre exemplu, cercetătorii au observat forme ovale cu diametrul maxim de 30 de metri. În regiunile foarte aride, au găsit forme extrem de neregulate. Au mai observat şi „mega cercuri” cu un diametru de circa 20 de metri. Studiul a fost doar unul pilot, dar ridică probleme cu privire la dinamica plantă-sol a formelor neregulate.

Getzin şi colegii săi susţin că pentru a avea cercuri ale zânelor, o regiune trebuie să aibă sol foarte omogen, una sau două specii cu anumite tipare de creştere şi un echilibru de ploaie şi evaporaţii. Aceste cerinţe stricte pot explica de ce aceste cercuri apar în doar două deşerturi de pe Pământ.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Misterul ”cercurilor zânelor” din deşertul Namib, care a intrigat pentru o lungă perioadă cercetătorii, a fost elucidat

Ce sunt enigmaticele „cercuri ale zânelor” din Africa? Un cercetător propune o nouă explicaţie

Cercuri misterioase au apărut într-un lan de grâu. Mii de oameni au venit să le vadă (VIDEO)

Sahara se EXTINDE: Cel mai mare deşert de pe glob a crescut cu 10% în ultimul secol din cauza schimbărilor climatice