„Atunci când te gândeşti la o erupţie vulcanică, vin în minte forţe puternice în acţiune şi nu este un fenomen fin”, a precizat Ingo Sonder, unul dintre autorii studiului. „Experimentele noastre analizează fenomenele fizice fundamentale care au loc atunci când apa rămâne prinsă în roca topită”, a adăugat acesta.
Crearea lavei nu este atât de dificilă. Este nevoie de uneltele corespunzătoare, precum un furnal de temperaturi ridicate şi de tipul bun de rocă, scrie Science Alert.
Sonder şi echipa sa au folosit bazaltul, un tip de rocă vulcanică şi l-au amestecat în furnal timp de circa 4 ore, până a ajuns la temperatura de 1.200 – 1.350 de grade Celsius, temperatură comparabilă cu multe lave naturale.
Odată ce lava este pregătită, aceasta este turnată într-o cutie de oţel izolată, iar apa este injectată. După adăugarea apei, un ciocan pune în mişcare un piston din amestecul de apă şi lavă pentru a ajuta la declanşarea exploziei.
Rezultatul este o interacţiune violentă unde lichidul fierbinte intră în contact cu unul rece. Reacţia este de obicei studiată în contextul siguranţei industriale, întrucât această intercaţiune poate fi foarte periculoasă: cazurile precum Cernobîl, Fukushima şi Three Mile Island sunt cele mai extreme exemple în acest sens.
Dar aceste reacţii pot fi foarte periculoase şi în vulcani, producând explozii care trimit „bombe de lavă”.
Setul de date al echipei este deocamdată mic şi va fi nevoie şi de alte cercetări pentru a confirma rezultatele. Dar proiectul i-a ajutat pe oameni de ştiinţă să identifice câteva tipare.
Au descoperit că exploziile pot apărea în mod spondan atunci când există 35 de centimetri de lavă în coloană deasupra punctului de injecţie.
S-a constatat şi că exploziile au fost mai puternice atunci când apa a fost injectată la viteze mai mari şi atunci când se foloseau creuzete mai înalte.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Care este diferenţa dintre magmă şi lavă?
”Fântâna de lavă”, fenomenul rar ce a avut loc în 1969 şi a uimit cercetătorii