O descoperire ilustrează cât de necruţătoare era lumea pe vremea dinozaurilor

Un rechin l-a muşcat de gât, lăsând un dinte într-o vertebră. Cercetătorii de la USC (University of Southern California) care au studiat vestigiul paleontologic ţinut la Los Angeles County Natural History Museum spun că reprezintă o imagine rară a interacţiunilor din epoca dinozaurilor, scrie Phys.

O fereastră către o lume dispărută, descoperirea ajută la umplerea golurilor cu privire la modul în care pterozaurii trăiau şi se comportau. Studiul a fost publicat recent în Peer J.

• Masculii unei specii de caracatițe paralizează femelele înainte de împerechere pentru a nu fi mâncați
• Un nou studiu dezvăluie o dispariție fără precedent a fluturilor

„Cunoaşterea ecologiei acestor animale este importantă pentru înţelegerea vieţii pe Pământ”, a precizat Michael Habib, unul dintre autorii studiului, de la Keck School of Medicine de la USC şi cercetător la Natural History Museum.

De asemenea, cercetătorii discută şi pe seama rechinilor şi a evoluţiei acestora. „Există astăzi rechini care vânează păsări? Da, există. Acum ştim că rechinii vânau animale zburătoare şi acum 80 de milioane de ani”, a adăugat cercetătorul.

În ultima perioadă a Cretacicului, America de Nord era divizată de o mare numită Western Interior Seaway. Era o regiune prolifică din punct de vedere biologic care se întindea de la Golful Mexicului la teritoriul Canadei. Cele mai bune fosile din această perioadă se găsesc în această regiune, inclusiv în regiunea Somky Hill Chalk din Kansas, unde a fost găsită fosila.

Pteranodonii erau „aşii” cerului

Aceasta a fost excavată în anii ’60 şi a fost ţinută în muzeu. Savanţii au fost intrigaţi de dintele înfipt pentru că dintre cele peste 1.100 de specimene de Pteranodon, o specie de pterozaur, doar 7 au dovezi de interacţiune prădător-pradă.

Pteranodonii erau „aşii” cerului. Reptilele gigantice cucereau cerul pe vremea când alţi dinozauri cucereau uscatul. Aceştia aveau anvergura aripilor de 5,5 metri şi cântăreau circa 45 de kilograme. Puteau călători pe distanţe mari, puteau sta şi decola pe apă, iar hrana preferată era peştele.

Dar oceanele şi mările străvechi erau ape periculoase. Sub valuri se găseau reptile şi rechini de dimensiuni mari. Deşi Pteranodon era o creatură tenace, nu putea face faţă acestor monştri ai adâncurilor.

Vorbind de aceştia, dintele aparţinea lui Cretoxyrhina mantelli, un rechin des întâlnit în acea perioadă. Prădătorul era mare, rapid şi puternic, având circa 2,4 metri lungime şi se compara în aspect şi comportament cu rechinul alb, deşi pe scara evolutivă nu sunt apropiaţi.

„Ştim că rechinii mari mâncau pterozauri, astfel că putem spune că un rechin rapid şi puternic precum acesta ar fi putut vâna Pteranodonul când acesta s-a apropiat de apă, dar probabil nu vom şti niciodată cu certitudine ce s-a întâmplat”, a adăugat Habib.

Scenariul cel mai probabil este că, atunci când pterozaurul a încercat să decoleze de pe apă – lucru dificil pentru o reptilă atât de grea – rechinul a sărit din apă, muşcându-l de gât.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cel mai mare Pterozaur din lume, descoperit în România, cucereşte acum New York-ul (VIDEO)

Cel mai mic pterozaur din lume, descoperit in China

O nouă descoperire rescrie un capitol esenţial din istoria vieţii pe Pământ

Descoperire paleontologică de excepţie în România: o nouă fosilă de reptilă zburătoare dezvăluie încă o specie de pterozauri mari care trăiau în Transilvania